"De 11 ani cerem autostradă și suntem duși cu vorba"
- Moldova vrea autostradă. Nu de acum, ci de cel puțin 11 ani, de când au început primele discuții. De ce solicitanții s-au săturat să aștepte abia acum?
- Istoria celor două autostrăzi din Moldova, A7 (Ploiești-Pașcani) și A8 (Ungheni-Iași-Târgu Mureș) este demnă de un film de aventuri sau de un film polițist, cu 16 amânări de licitații, în numai cinci ani, pentru A7, și cu o politică sincopată, de tipul de-a v-ați ascunselea, cu A8. Iar cele două asociații de la Iași au fost înființate cu scopul simplu de a afla cine a ucis în fașă cele două proiecte și de ce. Acum, serios, intenția noastră este de a pune presiune cât mai mare pe acești guvernanți indolenți, incompetenți și leneși, ca această infrastructură mare din Moldova chiar să se construiască, pentru că am pierdut foarte mult timp și întârzierea ne va păgubi tot mai mult.
- Cum ar trebui să arate autostrăzile care leagă Moldova de Muntenia și de Transilvania?
- Autostrada de la Ploiești la Pașcani are 247 km și este împărțită în patru tronsoane, iar cea de la Ungheni la Târgu Mureș are 319 kilometri și este "spartă" în trei tronsoane. Primele discuții oficiale referitoare la autostrăzile din Moldova au început în 2007, dar primul gest politic concret a fost făcut abia în 2016, în mandatul de prim-ministru al lui Dacian Cioloș, când s-au scos la licitație studiile de fezabilitate pentru toate cele trei tronsoane ale A8, iar una a fost chiar și adjudecată. După plecarea lui Cioloș, toate lucrurile s-au oprit. Pentru că A7 și A8 au dispărut, pur și simplu, de pe agenda guvernamentală, am decis că lucrurile trebuie să primească impulsuri exterioare serioase, altfel nu se va face nimic.
"Am făcut proteste care au trezit opinia publică"
- În ce constau aceste impulsuri?
- Primul eveniment important a fost pus în practică de cei de la "Împreună pentru A8", care au organizat un marș auto de protest în toamna trecută, pe traseul simbolic Iași - Târgu Mureș, cu zeci de camioane, autoturisme și motociclete, fiind întâmpinați cu bucurie de către primarii de pe traseu, iar la Târgu Mureș, având parte de o primire specială. Trebuie înțeles că cei din Târgu Mureș au un interes sporit pentru continuarea autostrăzii spre Iași, deoarece astfel, în loc de capăt de linie, ei pot deveni un punct de tranzit interesant între Est și Vest. A urmat prima acțiune comună a asociațiilor noastre, lanțul uman de astă primăvară de pe pietonalul Ștefan cel Mare din Iași, la care au participat aproximativ 2.500 de ieșeni. În fine, pe 19 mai a.c., peste 300 de autovehicule - camioane, autoturisme, furgonete, motociclete - au pornit într-un nou marș de protest, de data aceasta spre București, cu intenția de a protesta în Piața Victoriei pentru dezinteresul cras pe care Guvernul României îl arată pentru dezvoltarea Moldovei. S-a format o coloană de cinci kilometri.
- Autoritățile Capitalei n-au fost foarte înțelegătoare cu dvs. atunci... A scris și revista noastră despre cum ați fost întâmpinați.
- Am fost, pur și simplu, hărțuiți, camioanele noastre au fost blocate la Adjud, sub tot felul de pretexte de legislație rutieră, la intrarea în București am fost opriți din nou de poliție. Ni s-au promis ante-mergătoare până în Piața Victoriei, dar a fost numai un truc, pentru ca Poliția și Jandarmeria să ne disperseze coloana de mașini în grupuri mici, pe care le-au blocat pe străduțe și bulevarde laterale, pentru a nu putea pătrunde în Piață, unde ne așteptau vreo sută-două de jandarmi. Chiar dacă nu am reușit să ducem la capăt protestul, evenimentul a trezit de-a binelea opinia publică. A urmat apoi o deplasare a unei delegații a asociațiilor la Bruxelles, unde au avut loc întâlniri atât la Comisia Europeană, cu Comisarul pentru dezvoltare regională Corina Crețu, cât și la Parlamentul European, la Comisia de Transporturi.
"România are fonduri nerambursabile de la UE pentru aceste autostrăzi, dar nu-i folosește!"
- Ce ați aflat la Bruxelles?
- Peste tot ni s-a transmis că banii europeni sunt puși la dispoziție, că sunt prinși în bugete, dar guvernul român este cel care nu depune proiecte de infrastructură pentru a fi finanțate din fonduri nerambursabile. Cu acest moment, am atras atenția și oficialităților europene, care au putut vedea, cu mare mirare, cum două asociații dintr-o regiune europeană se luptă cu propriul guvern ca să le facă autostrăzi cu bani care deja există și sunt gratuiți. Așa ceva nu mai pomeniseră.
- Dacă legătura cu Capitala este vitală, de ce este așa de importantă autostrada spre Ardeal?
- Ea este salvarea Moldovei spre Vest. Autostrada A8 ar lega Iașul de Târgu-Mureș și, de acolo, de rețelele europene de transport de mare viteză. Mărfurile produse în Moldova ar ajunge astfel repede, ușor și ieftin, pe piața europeană, fapt care ar încuraja investitorii să construiască aici unitățile de producție. S-ar deschide, prin urmare, poarta investițiilor solide în regiunea Moldovei, care are patru milioane de locuitori ce ar ajuta economia pe toate planurile, ar opri emigrarea masivă din acest moment și ar relansa dezvoltarea întregii regiuni. Autostrada A8 ar fi ca un major sistem de irigații pentru întreg ecosistemul economic moldovenesc, ar introduce un flux de capital, know-how, investiții directe ce ar revigora și dezvolta totul. Acest ax central Est-Vest, care ar tăia Moldova în două, dând acces și jumătății sudice și nordului, este esențial - fără el, decalajul între noi și restul țării, față de Ardeal mai ales, ar crește accelerat.
"Autostrăzile trebuie construite toate odată, pentru ca nimeni să nu rămână în urmă, în mod fatal"
- Nici în restul țării nu stăm mai bine la construcția de autostrăzi. Mari companii străine au amenințat că își vor muta fabricile din România, dacă nu-și pot transporta mărfurile pe șosele de mare viteză. De ce credeți că s-ar purta guvernanții mai binevoitor cu Moldova?
- Există ideea că ar trebui finalizate mai întâi autostrăzile începute deja. Cred că este o abordare greșită. Ca să dezvolți armonios România, este obligatoriu să începi construirea de infrastructură mare în toate regiunile în același timp. Dacă termini ruta București-Nădlac și mai apoi te apuci și de Moldova, până la finalizarea autostrăzilor moldovenești vor mai trece 10-15 ani, timp în care decalajul va crește, investitorii se vor opri numai în vecinătatea rutei, emigrarea se va accelera, regiunea va fi secătuită de toate resursele, în special de cele umane. Într-un tablou geostrategic mai larg, ne putem imagina autostrada A8 mergând mai departe, spre Chișinău, și oprindu-se la Odesa. Ar lega astfel Marea Neagră de Europa, un traseu care ar servi peste zece milioane de oameni. Iașiul s-ar afla atunci pe o traiectorie de trafic rutier, de mărfuri și economic importantă, cu avantajele de rigoare. Moldova nu a mai fost traversată de o rută importantă de comerț de la Ștefan cel Mare, când funcționa celebrul "drum moldovenesc", ce lega cetățile lui Ștefan de la Marea Neagră cu nordul Europei, drum ce a îmbogățit Moldova sfârșitului de secol XV.
"Rusia vede extinderea autostrăzilor spre Est drept o agresiune a Occidentului"
- De ce credeți că nu sunt interesate autoritățile de la București de legarea unei provincii istorice de celelalte?
- Recent, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, acuza Occidentul, într-o declarație publică și oficială, că prelungește spre Est infrastructuri moderne de transport, fapt pe care Rusia îl vede ca pe o agresiune. Dacă ar fi după Rusia, ar trebui să nu se construiască nimic nou și modern până la Praga. Nouă, celor din asociațiile care luptă pentru autostrăzi, ni s-a confirmat, din surse credibile, că nu NATO se opune autostrăzii Iași-Târgu Mureș. Dimpotrivă, NATO susține construirea autostrăzii, pentru o mai bună apărare a teritoriului României. Și-atunci, ne întrebăm cine boicotează aproape pe față o lucrare ce ar permite dezvoltarea Moldovei, regiunea cea mai săracă din UE? Cine găsește pretexte pentru amânarea repetată a licitațiilor și, implicit, a construirii A8? Cine protejează, de fapt, interese străine, prin păstrarea Moldovei în subdezvoltare, fără legături cu celelalte provincii românești? Vom afla, până la urmă.
- Recent, ați declanșat o campanie de strângere de semnături pentru cele două autostrăzi. Ce putere au aceste semnături, pot forța, în mod legal sau simbolic, construirea autostrăzilor?
- Campania de semnături pentru susținerea construirii celor două autostrăzi, începută luni, 15 octombrie, imediat dupa Sfânta Parascheva, urmărește în primul rând să conștientizeze publicul asupra situației reale. Locuitorii acestei părți de țară trebuie să înțeleagă că dezvoltarea lor e ținută pe loc nu pentru că nu sunt bani sau pentru că Bruxelles-ul nu ne dorește, ci pentru că avem un guvern incompetent, indiferent cu moldovenii, disprețuitor, foarte slab și extrem de arogant - aproape că își permite să ne spună în față că nu ne face autostrăzi pentru că nu are chef. Este un guvern anti-moldovenesc, o spun cu toată convingerea și responsabilitatea, care tratează această zonă ca pe un bazin de voturi, obedient și la cheremul propriu. Interesul moldovenilor pentru aceste două autostrăzi este uriaș, a devenit o temă prioritară. Vom activa filialele din toată Moldova, vom apela și la diaspora, și la restul țării, vom strânge semnături și online; cu cât mai multe, cu atât mai bine. Este o formă majoră de presiune. Au semnat și semnează cetățeni care plătesc taxe statului român și au dreptul la infrastructură modernă care să le permită să trăiască mai bine. Semnează și dintre cei cărora le-au plecat părinții și copiii pentru că în Moldova nu găseau de lucru, și dintre cei cărora le-au murit oameni dragi pe drumurile supraaglomerate, înguste și prost întreținute. Numărul lor definește problema. Și definește și o formă răspândită de disperare și de nemulțumire, ajunsă în pragul revoltei.