Un Centenar care dovedește înțelepciunea conducătorilor români de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, când au stimulat deschis, democratic, libertatea și drepturile minorităților naționale. Politicieni finanțați de Budapesta au avut însă grijă și de obsesia numită autonomia teritorială. "Marcăm centenarul Consiliului Național Secuiesc", a spus organizatorul evenimentului, Izsak Balazs, "dar, în același timp, dorim să prezentăm lumii întregi dorința de autonomie a ținutului secuiesc". Oare "Centenarul" secuilor va marca și "Centenarul" românilor? Răspunsul e cunoscut: pentru extremismul unguresc, 1 Decembrie este "o zi de doliu", iar Tratatul de la Trianon trebuie anulat. Tot pe 18 noiembrie, un grup de demonstranți români, adunați la Grupul Statuar "Mihai Viteazul" din Sfântul Gheorghe, au afirmat: "Am venit aici ca să vă transmitem un mesaj. Sunteți vizitatori, ați venit la noi acum 1000 de ani, bine ați venit! V-am primit în casa noastră, dar asta nu înseamnă că astăzi vreți să ne dați afară". În același timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), ca reprezentant al celor 44 de organizații culturale și civice din zonă, aflând de conținutul dorințelor formulate la mitingul pentru autonomia "ținutului secuiesc", transmite următoarele: "Este timpul ca această parte binecuvântată din inima României, județele Harghita, Covasna și Mureș, să se transforme din consumator, în furnizor de stabilitate. Legăturile secuilor cu românii sunt profunde; ele nu se referă doar la Transilvania, ci și la Moldova și Țara Românească. Colaborarea dintre români și secui a reprezentat o constantă a istoriei medievale și a făcut parte din viața cotidiană. Și în ultima sută de ani, România și-a îndeplinit în totalitate obligațiile referitoare la minorități. Spiritul extrem de generos al Rezoluției de la Alba Iulia a fost integral respectat". Despre ce autonomie e vorba? În Harghita, Covasna și Mureș, cei care au nevoie de protecție pentru a-și conserva și afirma identitatea etnică sunt românii, nu maghiarii. În același timp, organizațiile românești solicită organizațiilor maghiare să lase copiii să învețe limba română, pe care strămoșii lor o cunoșteau foarte bine, ca pe o a doua limbă maternă. Românii apreciază și respectă, mai ales în ultima sută de ani, istoria, cultura, tradițiile și patrimoniul secuilor-maghiari, dar le amintesc că, fără istoria, cultura și patrimoniul românesc din zonă, istoria locală a județelor din mijlocul țării nu ar fi completă. Cu alte cuvinte, nu autonomie teritorială le trebuie ungurilor din Covasna și Harghita, ci unitate și îndelungată conviețuire alături de frații români. Respect pentru înaintași, dar și pentru urmașii noștri. Suntem împreună și așa vom rămâne. Cine ne poate separa?