Vești bune despre România

Ciprian Rus
Puși față în față, de Centenar, cu faptele mărețe ale generațiilor trecute, avem tentația de a uita sau de a minimaliza, uneori, lucrurile bune, succesele reale pe care le obținem pe plan internațional. Avem, de­sigur, nevoie de viziune critică și de luciditate, dar un pic de entuziasm nu strică, mai ales dacă e certi­ficat afară, în lumea occidentală. Pa­radoxal, în ciuda "războiului" dintre guvernul României și Comunitatea Europeană, multe dintre știrile po­zi­tive au venit din străinătate. De la industrie la cultură și de la sport la tu­rism, avem, în conti­nuare, temeiuri serioase de optimism!

BUCUREȘTI
Verde, pentru "Autostrada Unirii"!


Camera Deputaților a adoptat în unanimitate, zilele trecute, un proiect de lege care impune Guvernului con­strucția, în doar 4 ani, a "Autostrăzii Unirii", un drum de 311 kilometri, care să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. După ani întregi de lupte din partea grupurilor civice de la Iași (despre care "Formula AS" a scris în mai multe rânduri), Moldova are, în sfârșit, dreptul de a spera că va fi conectată cu Europa, via Transilvania. Ca să fie siguri că sunt bani pentru proiect, deputații au stabilit că autostrada "se finant?eaza? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din cre­dite externe s?i din fonduri europene nerambursabile s?i/sau prin parteneriat public-privat". Mai mult, în fie­care lege bugetara? anuala?, pe durata imple­menta?rii pro­iectului, se vor aloca acestui obiec­tiv credite conform necesarului de finant?are. Ministerul Transporturilor în­cearcă de 10 ani, fără succes, să facă studiile de fezabi­litate pentru autostradă. Recent, însă, comisarul euro­pean pentru politică regională, Corina Crețu, a ex­pli­cat că Bruxelles-ul dispune de fonduri pen­tru a finanța aceste studii. Între timp, există parla­mentari ai Opozi­ției care i-au scris președintelui României, pentru ca im­portanța autostrăzii Iași - Târgu Mureș să fie discu­tată și susținută de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

BRAȘOV
Rulmentul "de 10"


Sunt ani și ani de zile de când ne plângem că industria românească nu mai face performanțe, cum făcea pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Dacă în ediția trecută a rubricii vă prezentam noul tractor românesc conceput la Reghin, o altă reușită de vârf ne este semnalată la Brașov: Fabrica Schaeffler, unul dintre pilonii noului învățământ profesional din România, despre care de asemenea am scris în "For­mula AS", a realizat în toamna aceasta un rulment record pentru un mare client din China. Rul­men­tul are peste 10 tone și un dia­me­tru de peste 3 metri și va fi montat într-un utilaj special de forare de tu­neluri pentru liniile de me­trou. Apro­xi­mativ 150 de angajați din echipa Schaeffler au contribuit la rea­lizarea acestui produs. Peste 1.000 de componente au fost necesare în procesul de producție și doar pentru partea de montaj a fost nevoie de mai bine de 25 de ore de muncă neîntreruptă! Aflată de 14 ani pe piață, "Schaeffler România" prelucrează lunar peste 400 de camioane de metal, producția zilnică ridicându-se la 1,5 milioane de euro. Încă o dovadă că în România Centenarului nu doar se consumă, ci se mai și produce.

LONDRA
Vinul de Carastelec, premiat la "Oscarul șampaniilor"


Vești bune pentru România vin nu doar de la Paris, ci și dintr-o altă mare capitală europeană, Londra. În­trunit la "Merchant Taylor's Hall", juriul prestigiosului concurs "Champagne & Sparkling Wine World Cham­pionships Awards" a premiat vinul românesc Carassia, produs de cramele "Carastelec", la categoria "Rising Star", "Cel mai promițător vin nou". Tom Stevenson, fondator al competiției și șef al juriului, le-a spus oaspe­ților de seamă de la Londra că scopul evenimentului pe care îl conduce nu e doar acela de a promova vinurile de mare clasă, ci și acela de a descoperi și de a premia vinuri noi și sur­prin­zătoare de pe piețe aflate în plină ascensiune. "Sunt bucuros în mod deosebit să vă prezint vinul Carassia din România, drept câștigător al trofeului World Champion Rising Star", a spus Stevenson cu prilejul "Oscarului șampaniilor" de la Londra. Vinul de Carastelec a fost printre cele mai ieftine vinuri din competiție (13 euro). Comparativ, câștigătorul titlului de cea mai bună șampanie din lume, Louis Roederer Brut, costă 116 euro!

VIENA/ LUBECK
Mari premii de literatură pentru România


Scriitoarea Ioana Pârvulescu a obținut, la începutul lunii noiem­brie, în cadrul unei ceremonii organizate la Viena, Marele Premiu al Uniunii Europene pentru Literatură ("European Union Prize for Literature" - EUPL). Nuvela cu care a intrat în com­pe­tiție se intitulează "O voce" și îi este dedicată Monicăi Lovi­nescu. Aflat la ediția a zecea, aniversară, Premiul Uni­unii Eu­ropene pentru Literatură a reunit, în acest an, 36 de scriitori, laureați ai edițiilor anterioare, din 26 de țări. Premiile au fost acordate în urma unui vot al publicului și a evaluării din partea unui juriu de profesioniști din domeniul lite­raturii, care a inclus scriitori, critici literari și jurnaliști.
Câteva zile mai târziu, pe 19 noiembrie, a venit rândul scriitorului Mircea Cărtărescu să primească Premiul "Thomas Mann" 2018, unul dintre cele mai importante premii ale literaturii ger­ma­ne. La ceremonia din orașul Lubeck au par­ticipat scriitorul și traducătorul Ernest Wich­ner, care a ținut "Laudatio", poetul și editorul Michael Kru­ger, care a citit discursul de mulțu­mire, edi­torul austriac Herbert Ohrlinger și tradu­cătoarea sue­deză Inger Johansson. În primăvară, Mircea Căr­tărescu a mai fost distins cu un pre­miu inter­na­țional pentru literatură, Premio For­mentor de las Letras 2018, în valoare de 50.000 de euro.

NEW YORK/ LONDRA
Tur de forță pentru turismul românesc în presa internațională


Nu există sezon în care frumusețile Ro­mâ­niei, necunoscute multora dintre occidentali, să nu fie subiectul câte unui reportaj entuziasmant în presa din Vest. Patti Morrow, jurnalist de "travel" la Huffington Post, tocmai ce-a vizitat România și scrie un text cu titlul "E România cea mai frumoasă țară din Europa? S-ar putea chiar să fie!". Patti a vizitat Bucureștiul, dar și cetățile și castelele cele mai importante din Transilva­nia și a rămas absolut impresionată. Nu mai puțin impresionați s-au dovedit a fi pre­zentatorii seriei "Getaways" de la postul britanic BBC One. Binecunoscuții Mairead Ronan și Joe Lindsay au fost și ei prin Ardeal și au pregătit două episoade, unul filmat la Castelul Huniazilor din Hune­doara, celălalt în Cluj-Napoca și în mina de sare de la Turda.