Selecția "Formula AS"

Adriana Bittel
* James Kirchick, "Sfârșitul Euro­pei. Dictatori, demagogi și noul ev în­tu­ne­­cat", traducere de Anacaona Mîn­dri­lă-Sonetto, Ed. Polirom (tel. 0232/21.74.40), 328 p.

Urmărind buletinele de știri, nu poți să nu vezi că, după peste 70 de ani de evoluție relativ netulburată, Europa scârțâie din toate în­cheieturile. După căderea comunismului și stingerea focarelor de conflict mocnit as­cunse de el, continentul federalizat în­tr-o uniune consensuală se îndrepta spre trans­formarea sa într-o superputere eco­no­mică, politică și militară, compatibilă cu acelea ce domină acum mapamondul. Legă­tu­rile UE cu SUA prin Tratatul Nord-Atlantic îi asigurau im­per­meabilitate la amenințări externe. Și totuși, după euforia începuturilor, UE se con­fruntă ia­răși cu demoni care, în secolul trecut, au împins ță­rile ce o compun la cele mai sân­ge­roase răz­boa­ie din istoria umanității. James Kirchick, ana­list politic american, încearcă să răspundă în car­tea pe care vi-o propun azi la o serie de "ches­tiuni arzătoare" ale momentului. Din ce cauză UE, născută sub zodia valorilor liberale și de­mo­cratice (pe care chiar ea le-a produs în nucleul ei occidental) e amenințată de rea­pariția naționa­lis­mului populist și a xeno­fo­biei, de resuscitarea unor mișcări iredentiste și separatiste? De ce această Europă ce se vrea "unită, li­beră și trăind în pace" e acum contestată din inte­rior, atacată din afară și pe cale să rupă legăturile cu SUA, care au salvat-o în tre­­­cut de două ori de la dezin­­­te­grare și colaps eco­no­mic? Să fie oare de vină "bi­rocrația de la Bru­xelles" care forțează ali­nie­rea și im­pune "corec­titudinea po­litică"? Să fie dezvoltarea economică inegală dintre Vest și Est generatoare de tendințe cen­trifuge? Kirchick subliniază că fondurile de dez­vol­tare alocate de UE sunt absorbite diferențiat de țările co­mu­ni­ta­re, piața comună încă nere­gle­mentată deza­van­tajează statele mai slab dez­vol­tate iar crizele ciclice ale economiei capitaliste sunt re­sim­țite diferit. O altă cauză ar fi "idea­lismul uma­­ni­tarist" al Germaniei și Franței, po­litica por­ților deschise față de valul migraționist din Orientul Apropiat și Africa de Nord, impu­nerea cotei de re­fugiați cu alte valori culturale și de civilizație și care amenință locurile de muncă ale local­ni­cilor. Analistul trece prin sită deasă toate aceste probleme, surprinzând și jocurile de in­teres ale cercurilor politice și economice, con­tex­tele ex­terne ce potențează reacțiile acestor gru­pări na­ționale și transnaționale. Astfel, el ex­plică facto­rii cu rol major în Brexit, elementele ce au po­tențat evoluția Ungariei și Poloniei spre ili­be­ra­lism, motivele care au impus în prim-planul sce­nei politice europene partide extre­mis­te. Este des­cifrat și rolul Rusiei în destabilizarea Euro­pei, prin stimularea discordiei între state, prin reluarea aspirațiilor ei dominatoare, cu mij­loace perfide. Impactul politicii rusești de dez­bi­nare s-a văzut și în reacția neunitară a țărilor eu­ro­pe­ne la anexarea Crimeei și la războiul pro­vo­cat în estul Ucrainei. Politica lui Donald Trump, ca­re amenință cu renunțarea SUA la rolul de ga­rant al securității continentului nostru, accen­tuea­ză dificultățile UE. Va mai rezista oare, în aceas­tă situație, visul Europei unite? Kirchick cer­ce­tea­ză toate evoluțiile posibile, cu argu­mente și da­te concrete (unele inedite). Citin­du-le, o să vă dați seama dacă Europa de­mo­cratică și pașnică va continua sau, sub asaltul unor dictatori în de­ve­nire, se va dizolva și va începe un nou ev întu­necat, al exclusivismelor, războaielor și barba­riei.