RADICALII LIBERI - factorii declanșatori ai unor boli foarte grave

Redactia
Chimistul american Denham Harman (1916-2014), profesor la Universitatea Nebraska, a făcut o descoperire epo­cală, care a revoluționat întreaga știință mondială: des­coperirea radicalilor liberi, factorii principali ai degradării materiei vii și ai declanșării majo­rității bolilor degenerative grave la organismele umane.

Pentru această descoperire, chimistul Harman a pri­mit Premiul Nobel în anul 1995, iar teoria radi­calilor liberi a devenit tema principală de aprofun­dare a numeroase centre și institute științifice, ur­mă­rind elucidarea cauzelor care de­clanșează radi­calii liberi și metodele posibile de combatere a efectelor acestora. Există frecvente cazuri în care un electron de pe orbita externă a atomului de oxi­gen sau azot este înlăturat sub influența anu­mitor factori externi. Electronul de­vine liber, necuplat, susceptibil de a se uni cu alți atomi sau alte mole­cule. Atomii rămași cu un singur electron pe orbita externă devin foarte instabili și extrem de reactivi. Aceștia sunt ra­dicalii liberi, considerați în prezent drept inamicii princi­pali ai sănătății omului, deoa­rece declan­șează mecanismele primare de produ­cere a bo­lilor grave, degenerative (cancere, boli cardio­vasculare, dia­bet, obezitate, îmbătrânire pre­ma­tură etc).

Generatorii radicalilor liberi

Prin reacții în lanț, cu mii de impacturi pe se­cundă, are loc producerea, multiplicarea și acti­va­rea radicalilor liberi în tot organismul, procese stimulate de prezența unor factori externi, ca fumul de țigară (pentru fumătorii activi și pasivi), polua­rea mediului (aer, apă, sol, vegetație), smo­gul cu fum, gazele de eșapament (mai ales cu plumb), particulele de azbest, substanțele toxice, pestici­dele, metalele grele din apa potabilă, adi­tivii chimici alimentari (E-uri), alcoolurile tari, cofeina în exces, medicamentele de sinteză chi­mică etc. Generatori de radicali liberi sunt și temperaturile ridicate, la fierberea alimen­telor, precum și a ule­iurilor vegetale hidrogenate, exis­tente în margari­nele de consum și de gătit. Aceste uleiuri produc radicali liberi în momentul când sunt oxidate, în contact cu aerul și cu tempe­raturile foarte ridicate din timpul gătirii. Prin oxidare se produce un lanț de reacții "de mu­tilare" la nivel molecular, distru­gând funcțiile vitale ale celulelor cu o viteză supe­rioară capa­cității de apărare a organismului. Pă­trun­derea radicalilor liberi în organism este favo­rizată și de radiațiile solare, radiațiile ultraviolete și atomice, razele Roentgen. Date recente demon­strează că și stările de stres contribuie la apariția radicalilor liberi, mai ales în mediul urban. Între stările de stres sunt incluse agitațiile excesive la locul de muncă sau acasă, conflictele din familie și din mediul de viață, pierderea slujbei și șomajul de lungă durată, sărăcia, izolarea socială și depre­sia psihică, divorțul și decesele în familie.
O celulă "mutilată" după pătrunderea radica­lilor liberi își pierde funcțiile vitale și se trans­formă, ea însăși, într-o sursă de noi radicali liberi, care atacă alte celule sănătoase, prin reacții bio­chimice anormale, desfășurate în lanț necontrolat, cu repercusiuni foarte grave asupra întregului or­ga­nism. Astfel se pot explica ravagiile provocate de extinderea rapidă a cancerului, prin înmulțirea haotică a celulelor maligne și metastaze. Radi­calii liberi sunt implicați în declanșarea a peste 200 de boli cronice și degenerative. Sunt produse grave leziuni la nivelul diferitelor organe (creier, ficat, colon, plămâni, rinichi, vase sanguine), în­deosebi în bolile cardiovasculare, cu accidente cerebrale și hemoragii intracraniene, diferite forme de cancer, leucemie, pancreatită, ulcere și colite ulceroase, inflamarea intestinelor, astm bronșic, artrită reu­matoidă, afecțiuni ale siste­mului nervos, inclusiv boala Parkinson și Alzhei­mer, cataracte oculare cu opacizarea sau pier­derea vederii.
Pericolul pentru sănătate apare din momentul în care există prea multe surse de radicali liberi, atât proveniți din interior cât și veniți din exterior, pe care mecanismele naturale de apărare ale orga­nismului nu le mai pot stăpâni. Ca rezultat primar al acestei aglomerări de radicali liberi se for­mează anumite toxine în organism, precum și dereglări metabolice care grăbesc procesele de îmbolnăvire sau de îmbătrânire.

Principalele boli provocate de radicalii liberi

Predispoziția la cancer este urmarea dere­glării substratului genetic celular (ADN, ARN) și a redu­cerii capacității imunitare. În declanșarea cance­relor, radicalii liberi produc mutații genetice care activează genele onco­gene. Dacă sistemul imunitar este slăbit, ce­lula normală devine malignă și se vor forma tumori canceroase, cu exprimare clinic vizi­bilă prin denumirea de me­tastaze.
Predispoziția la boli cardiace și de circulație sanguină poate fi cauzată de multiplele leziuni ale vaselor de sânge, provocate de contactul cu radicalii liberi foarte reactivi. Principala acțiune negativă este asupra arterelor coronariene, unde radicalii liberi acționează, for­mând plăcile de aterom care se depun pe pereții interiori ai vaselor sanguine, îngustează arterele și blochează, treptat, curgerea sângelui încărcat cu oxigen și cu substanțele nutritive necesare bunei funcționări a miocardului și a tuturor organelor. Aceste modificări ale vaselor pot duce la declanșarea unor afecțiuni cardiace: ateroscle­roză coronariană, hiperten­siune arterială, angină pectorală, crize cardiace, infarct miocardic, acci­dente vasculare cerebrale, flebite, troboze, em­bolii. De remarcat că fără radicali liberi, coles­terolul LDL nu se oxidează și nu provoacă leziuni pe pereții vaselor.
Agresarea creierului este o acțiune pre­dilectă a radicalilor liberi, din cauza conținutului foarte ridicat în grăsimi. Acestea au o mare ne­voie de un aflux intens de sânge și de oxigen, care fac foarte vulnerabile celulele creierului la atacul radicalilor liberi. Prin oxidare treptată, grăsimile denaturate eliberează radicali liberi corozivi care atacă celulele sănătoase din creier, declanșând o serie de boli grave cum sunt cancerul cerebral, pierderea memoriei, scleroza multiplă în plăci (leucone­vraxită) și boala Alzheimer. Iată pentru ce Ross Pelton, specialist în domeniul preîn­tâm­pinării îm­bă­trâ­nirii creierului, consideră că "re­ac­țiile de oxidare a grăsimilor și ale uleiurilor hidro­ge­nate sunt foarte pe­riculoase pentru să­nătate și nu tre­buie să fie introduse în alimentație nici la oameni, nici la animale".
Recent, a fost descoperită sele­gilina, un preparat care împiedică for­marea radicalilor liberi și a toxinelor din creier, prote­jând astfel celulele sănătoase. Sele­gi­lina ar putea fi un posibil agent neu­roprotector contra bolii Parkinson și contra tulburărilor cognitive din boala Alzheimer, aflată într-un stadiu incipient.
Radicalii liberi au o contribuție importantă în declanșarea și a altor afecțiuni cum sunt:
* întreținerea crizelor de astm bronșic și alte boli pulmonare (cancer la plămâni, tuberculoză, insuficiență respiratorie, tabagism); în doze mari, radicalii liberi pot provoca leziuni în plămâni, usturimi în piept, tuse și dureri în gât.
* boli neurologice, ca demența senilă, mala­dia Parkinson și boala Alzheimer;
* ischemie tisulară, cu lipsă de oxigen în țesuturi (rinichi, inimă, creier) ducând la tulburări vasculare și boli neurologice, mai ales la bătrâ­nețe și la persoane obeze;
* encefalomielita mialgină, sindromul obo­selii cronice, insomnii, tul­burări de memorie, mi­grene, depresie psihică, slăbiciune musculară;
* neuropatii;
* fibromialgie cu du­reri de mușchi, ligamente și tendoane;

* provocarea infer­tilității la bărbați, prin deteriorarea calității sper­mei, mai frecventă la fumători și la sportivii de performanță, care fac exer­ciții fizice foarte intense;
* declanșarea unor boli oculare, inclusiv a cataractei, a glaucomului și a degenerescenței macu­lare. La copiii născuți pre­matur, care stau în incu­batoare cu doze mari de oxigen, apare o formă de orbire numită fibroplazie retrolenticulară.

Rolul radicalilor liberi asupra îmbătrânirii precoce

Denham Harman a de­monstrat, încă din anul 1956, că radicalii liberi sunt implicați direct în procesul de îmbătrânire. În concepția sa, fiecare celulă a corpului poate să formeze circa 10.000 de radicali liberi pe zi. Dacă aceștia ajung în interiorul unei alte celule, ei vor căuta să capteze noi electroni găsiți izolați, pornind reacții în lanț care provoacă dezechilibre genetice și enzi­matice. astfel se declanșează o veritabilă anarhie prin care celulele normale se vor transforma în celule atipice, epuizate, îmbătrânite, adesea can­cerigene.
Conform teoriei lui Harman, radicalii liberi atacă și distrug celulele umane mai frecvent după vârsta de 50-60 de ani, provocând o sensibilizare la atacul diferitelor boli, cu manifestarea unor simptome care caracterizează îmbătrânirea pato­logică.
La vârstnicii expuși unor condiții de stres excesiv se poate ajunge la o îmbătrânire prema­tură, stresul fiind o importantă sursă de radicali liberi care deteriorează echilibrul fiziologic al organismului (homeostazie), ducând la instalarea unor stări maladive, inclusiv la apariția unor boli psihoso­matice ce influențează atât corpul, cât și mintea.
Alte acțiuni ale radica­lilor liberi vizează îmbătrâ­nirea pielii prin pierderea elasticității și formarea de riduri vizibile și pigmen­tarea pielii cu extinderea unor pete maronii - apariția ridu­rilor, ca o consecință a distrugerii proteinelor din celulele epidermice care își pierd elasticitatea. În con­cluzie, se poate spune că îmbătrânirea nu ar fi un pro­ces strict cronologic provocat de trecerea timpului ci, mai curând, un proces biologic, de­ter­minat de viteza cu care radicalii liberi pă­trund în organism și afectează funcțiile vitale până la distrugerea celulelor și țesuturilor.

Cum se pot evita efectele radicalilor liberi?

Supraviețuirea unui organism aerob, așa cum este omul, depinde de echilibrul dintre produ­cerea radicalilor liberi și sistemele care împiedică proli­fe­rarea lor necontrolată. Specialiștii au un întreg arsenal de măsuri și de preparate pe bază de sub­stanțe nutritive care, aplicate corect, neu­tralizează radicalii liberi, înainte ca aceștia să producă vătă­mări majore. Prima acțiune constă în eliminarea, pe cât posibil, a tuturor surselor de radicali liberi care provin atât din exterior, cât și din interiorul organismului.
În acest scop se vor lua următoarele măsuri:
* Evitarea fumului de țigară atât de fumătorii activi, cât și de cei pasivi, întrucât cele aprox. 4.500 de produse toxice conți­nute de țigară sunt o sursă importantă de radicali li­beri care măresc riscul apariției unor boli grave (cancer pulmonar și di­gestiv, boli cardiovas­cu­lare și infecții).
* Interzicerea consu­mului de grăsimi saturate.
* Evitarea excesului de băuturi alcoolice tari.

* Evitarea expunerii la gazele de eșapament și alte noxe toxice din mediul extern.
* Controlul riguros al expunerii îndelungate la radiații ultraviolete, cos­mice și radioactive.
* Scurtarea timpului de ședere în fața ecranului televizorului sau a computerului.
* Reducerea convorbirilor de durată lungă la telefonul mobil.
* Renunțarea la aparatele cu microunde pentru prepararea sau încălzirea alimentelor.
* Asigurarea necesarului de oligoelemente (seleniu și zinc), care intervin în sinteza a două enzime antioxidante vitale (glutation-peroxidaza și superoxid-dismutaza), cu efecte extraordinare în distrugerea radicalilor liberi și de creștere a imunității. Se știe că aceste microelemente au dispărut aproape complet din alimen­tația omului, din cauza proce­selor artificiale de cultivare și de prelucrare a produselor agricole. Până la 25-30 de ani, aceste două enzime sunt sintetizate de organism în cantități suficiente dar, după 40 de ani, producerea lor se diminuează, în timp ce ava­lanșa de radicali liberi poate să crească. Astfel, celulele normale sunt omorâte mai repede decât pot să se reproducă. În final, fiecare organ se mic­șorează, iar capaci­tățile funcționale scad și îmbă­trânesc. Reversul acestui proces de degra­dare poate fi asigurat prin adaosuri zilnice de seleniu, zinc și alte oligoele­mente esențiale.
* Persoanele cu o activitate predominant sta­tică vor reduce consumul zilnic de calorii la 1.600 pentru femei și 1.800 pentru bărbați.
* Se va face multă mișcare în aer liber, even­tual cu practicarea unor spor­turi moderate.
* Bolile cronice și diferitele suferințe fizice vor fi tratate din timp.
* Indiferent de vârstă, se va menține o viață echi­librată, fără suprasolici­tări fizice sau inte­lectuale, introducând în programul zilnic pauze pentru rela­xare și somn, cu efecte benefice de întărire a sis­temului imunitar și de sporire a șanselor de luptă împotriva radicalilor li­beri.

Prof. dr. CONSTANTIN MILICĂ
(Textul de față ne-a fost pus la dis­poziție prin amabilitatea Oanei Milică, fiica mult regretatului sa­vant ieșean. Mulțumim!)