RODICA CULCER despre... DNA, în variantă europeană

Redactia
- Laura Codruța Kövesi candidează pentru func­­ția de procuror-șef al Parchetului European. Imediat ce s-a aflat că și-a depus candidatura, au reînceput atacurile asupra ei. De ce? Din ură pură sau din frică? Poate Parchetul European să-i închidă pe corupții din România?

- Ce poate fi mai periculos pentru politicienii cu probleme penale și planuri de devalizare a resurselor statului, decât un magistrat eficient și principial, mai ales unul care a reușit să obțină o rată mare de condamnări în instanță, în dosarele înstrumentate de structura pe care a condus-o? Dacă Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european, nici PSD, nici ALDE, nici UDMR și nici măcar întregul PNL nu se vor mai putea considera la adăpost de rigorile legii. Evident, sentimentele pe care le-a generat fostul procuror-șef al DNA în rândul elitei politice aflate la putere - dar și în opoziție, dacă ne gândim la o bună parte din pnl-iști - sunt, atât de ură pentru magistratul care a permis instrumentarea dosarelor, cât și de frică față de perspectiva revenirii unei forme europene a DNA, pe care nu o vor putea destructura. Decizia finală va fi luată de Parlamentul European, unde fosta șefă a DNA are mari șanse, judecând după votul categoric de condamnare a derapajelor României, dar și de Consiliul European. În acest for, România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care va avea astfel prilejul să repare răul pe care l-a făcut, acceptând cu prea multă ușurință și fără luptă să o revoce din funcție. Dragnea va încerca probabil să o blocheze prin aliații săi iliberali de la Budapesta și de la Varșovia, dar este posibil ca statele europene ma­jore să o susțină și să negocieze la sânge cu iliberalii. Va fi un test pentru forța UE de a-și impune stan­dardele în domeniul anti-corupției, mai ales al frau­delor cu fonduri europene, și nu putem decât să spe­răm că Laura Codruța Kövesi a primit niște asigurări în acest sens, la nivel înalt. Chiar dacă va fi numită, ea va trebui însă să lucreze cu procurorii de­legați la nivel național. Ministrul (in)justiției Tudorel Toader vrea însă să-și aroge în exclusivitate dreptul de a numi procurorul delegat pentru România. Bătălia pentru salvarea anti-corupției se reia, așadar, dar vic­toria statului de drept este departe de a fi o certi­tudine.

- Tot mai mulți pesediști sau foști pesediști de vârf, cum sunt Corina Crețu și Adrian Țuțuianu, ade­ră la partidul lui Victor Ponta, Pro România. Exis­tă șanse reale ca Ponta să rupă masiv din elec­to­ratul PSD și astfel să scoată de la putere prin­cipa­lul par­tid din coaliția de guvernare? Și ce ar în­sem­na asta pentru țară?

- Dacă Pro România reușește să obțină minimum 5% din voturi la alegerile viitoare, atunci poate intra în Parlament și poate pune în pericol majoritatea ac­tuală, mai ales dacă problemele economice cu care se con­fruntă PSD se vor agrava. Este prematur însă să cal­cu­lăm acum ce se va întâmpla în viitorul Parla­ment, care va fi ales la sfârșitul lui 2020. Important ar fi ca un număr mare de parlamentari PSD din ac­tuala echipă să treacă la Pro România și să lase coaliția PSD-ALDE fără majoritate. Totuși, ar fi ne­voie de prea mulți "transfugi", pentru că PSD contea­ză ori­cum pe UDMR, cu prețul sacrificării interesului național, și pe reprezentanții minorităților. Să nu uităm că Victor Ponta a reușit să recruteze mai ales foști lideri PSD ex­cluși de Dragnea, ca Adrian Țuțu­ianu și Ion Mo­cioalcă, și că doamna Crețu nu mai putea conta pe un loc eligibil pe listele PSD pentru europarlamentare. Nu este vorba încă de un exod masiv de la PSD la Vic­tor Ponta și va fi greu ca acest exod să se materializeze atâta vreme cât Dragnea este la putere și are ce să le ofere psd-iștilor, mai mult sau mai puțin importanți. Totodată, Dragnea este pe cale de a livra PSD, exact ceea ce-și dorește, și anume - destruc­turarea statului de drept și, mai ales, a anti-co­rup­ției și asigurarea impuni­tății în fața legii. Victor Ponta, deși nu a fost un apă­rător al anti-corupției, este mai puțin credibil în fața hoardelor penale din pro­priul partid, la acest capitol. Să admitem însă că s-ar găsi destui nemulțumiți în PSD care să treacă la Pro Ro­mânia și să-l lase pe Drag­nea fără majoritate. Teo­re­tic, în acest caz, gu­vernul ar putea cădea la o mo­țiu­ne de cenzură. Ne­gocierea unei formule guver­na­men­tale post-Dragnea ar presupune însă mari com­pro­­mi­suri, căci Pro Ro­mânia este doar o variantă soft a PSD. Așadar, chiar dacă ne gândim că orice formulă este mai bună decât cea actuală, nu trebuie să uităm că salvarea democra­ției și a statului de drept nu poate ve­ni niciodată de la psd-iști, indiferent în ce partid s-ar afla.