Remedii pentru bolile sezonului rece - Dr. RAREȘ SIMU: "Apelați la plantele adaptogene!"

Delia Hanzelik
Armură în lupta cu bolile

- Sunteți virusolog, "spaima" gripelor și răce­lilor, dar și un naturopat convins. Ce le reco­mandați cititorilor noștri pentru a se putea apăra de afecțiunile provocate de umezeala rece și de frig?

- Frigul reprezintă un factor de stres asupra organismului. Îl supune unei solicitări intense, că­reia acesta încearcă să-i facă față. Mecanismele de apărare ale corpului sunt suprasolicitate în condiții de frig extrem, cum avem în aceas­tă perioadă. În această si­tuație, este nevoie ca organismul să fie susținut, să fie ajutat să facă față acestor con­diții. Aș spu­ne că foarte importante, în aceas­tă situație, sunt plantele adap­to­gene. Aceste extracte ajută orga­nismul să facă față acestui ina­mic din ce în ce mai prezent - stresul. Aici mă refer la stresul mental, la stresul emoțional și la stresul fizic. În permanență organismul este supus acțiunilor nega­tive ale suprasolicitărilor mentale, emoționale și fizice. Toate problemele vieții de zi cu zi, alimen­tația din ce în ce mai puțin naturală, conflictele care apar la serviciu, în societate, în familie, traumele prin care trece fiecare forțează organismul să facă față. Aceasta se reflectă în funcționarea organelor și sistemelor organismului, în primul rând putând afecta sistemul imunitar. Plantele adaptogene ajută organismul să țină piept condițiilor din sezonul rece și, prin aceasta, împiedică perturbarea acti­vității sistemelor organis­mului și, în primul rând, a sistemului imun. Sunt, dacă vreți, o armură cu care cine­va se poate echipa pentru a fi pregătit în lupta cu bolile. Dintre aceste plante, aș enu­mera busuiocul, sânzienele, ginsengul, rhodiola, astra­galus, ashwaganda. Există și ciuperci care se încadrează aici, în pri­mul rând, aș men­ționa cordy­cepsul. Pe lângă aceste plante adaptogene, o altă categorie importantă de suplimente sunt antioxidan­ții. Ei au ca principal efect neutralizarea unor sub­stan­țe care se produc în orga­nism, dar care au efecte negati­ve asupra acestuia - radicalii liberi. Aceste substanțe care se produc în organism afec­tează sistemul imun, îl slăbesc, îl dezechilibrează.

- În ultima vreme se insistă mult pe ali­men­tație, interpretată ca "medicament".

- Există studii care arată că radicalii liberi sunt implicați în dezvoltarea majorității bolilor cronice degenerative și chiar accelerează procesele de îm­bă­trânire a organismului. Cele mai importante surse de antioxidanți sunt legumele și fructele. Este cunoscut conținutul foarte bogat în antioxidanți al fructelor de pădure și al fructelor și legumelor, în general, mai ales cele colorate în roșu sau albastru (cireșe, vișine, struguri, rodie, sfeclă, ridichi, roșii). Tot cu efecte antioxidante puternice sunt două oligoelemente deficitare în alimentația modernă: Seleniu și Zinc. Nu în ultimul rând aș menționa vi­tamina D, care este deficitară la majoritatea popu­­lației din România, ca urmare a lipsei expu­nerii la soare. Această vitamină s-a dovedit a avea rol im­portant în menținerea sănătății, nu numai a siste­mu­lui imunitar, dar și a sistemului nervos, osteo­ar­ticular, sistemului cardiovascular și meta­bolic.

"O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceșe ajută sistemul imunitar să fie «paznic de nădejde»"

- Din ce avem la îndemână în casă, ce-am putea folosi contra gripelor?

- În această perioadă pot fi consumate în mod constant echinacea, propolisul, extractul de usturoi sau usturoiul ca atare, bitterul suedez. De exem­plu, 30-40 de picături de tinctură de propolis, luate de două ori pe zi, un gram de extract de usturoi pe zi, sau remedii homeopate, gen Oscillococcinum. În plus, este absolut necesară o alimentație adec­vată, bogată în fructe și legume proaspete, dar și sucuri de fructe și legume, și săracă în grăsimi ani­male saturate. O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceșe ajută sistemul imunitar să fie "paznic de nădejde" în fața atacurilor virale din această perioadă.
Odihna este un factor decisiv pentru imunitate. Dacă ne acordăm perioade de refacere suficient de lungi - în primul rând un somn odihnitor și câteva "ruperi de ritm", respectiv, ieșirea din rutina coti­diană, prin activități recreative - ne vom simți mult mai bine. Este impor­tant să dormim între orele 23 și 1, pentru că în acest interval orar ficatul ne curăță sân­gele și, în același timp, se regene­rea­ză.
Și sportul are efecte benefice. Aici, un loc aparte îl ocupă înotul. Pe lângă acti­vitatea fi­zi­că, acesta presu­pune și un ritm de respirație care stimulează anu­mite meridiane ener­ge­tice, ce sunt în directă legătură cu timusul, un organ esențial al siste­mului imun. Chiar și simplul contact cu apa are efecte notabile asu­pra organismului, știut fiind faptul că hidro­ma­sajul este un excelent element antistres. (S-a constatat că acei copii care au învățat să înoate foarte devreme, pe lângă faptul că au o dezvoltare fizică și intelectuală superioară, dispun și de un sistem imunitar mai bine echilibrat.)
Respirația profundă, toracală și abdominală, duce la o mai bună oxigenare a celulelor corpului. Există numeroase boli influențate de slaba oxi­ge­nare celulară, care determină o creștere a radica­lilor liberi - un mediu acid, care îmbătrânește pre­matur organismul, inclusiv sistemul imun. Această tehnică este cu atât mai eficientă dacă se realizează în aer liber, în natură, de preferat într-o pădure.