DIN LUMEA LARGĂ

Otilia Teposu
MODĂ

În găleata cu culori

Bătălia modei de primăvară a început: în cins­tea aniversării a 50 de ani de la primul festival Wood­stock, designerii readuc în actua­litate BATICUL, basmaua subțire și colorată, pe care o fo­losesc ca să facă din ea veșminte. Ceea ce pen­tru unii este o amin­tire de tine­rețe multicoloră și ve­selă, pentru alții înseamnă un pro­test ex­pri­mat prin haine. Exact la fel ca în anii când hippies ma­ni­festau pe stradă împotriva răz­bo­iului din Vietnam, îmbrăcați în veș­­minte cu flori, cre­a­torii de as­tăzi vor să trans­for­me moda în ati­tu­­dine. Karl Lager­feld, ins­pi­ra­torul Casei Chanel, punea sem­nul egalității între ieri și azi: "În anii '60, la Casa Albă se afla Nixon, și stu­denții pro­tes­tau îm­po­triva drep­tei con­­­ser­vatoare. Astăzi, la Ca­­sa Albă e Trump, și îm­­potriva lui ma­ni­fes­tea­­ză pe stradă o mul­ți­me de femei și de imi­granți". Să fie mo­da un me­sa­ger pentru în­țe­­le­gerea so­cia­lă? Deo­cam­­dată, a re­chemat la viață un trend uitat, pe care și-l poa­te per­mite ori­cine: bati­cul. Cine n-are bani să inves­teas­că în haine scum­pe n-are decât să-și fa­brice linia lui per­sonală de mo­dă, în­muindu-și veș­mintele în­tr-o gă­lea­tă cu cu­lori. Așa cum se făcea altădată. Woodstock forever!

Recensământ
Mai mulți musulmani, mai puțini creștini


Între anii 2030 și 2035, se va întâmpla pentru prima dată în istorie, când se vor naște mai mulți copii din mame islamice decât din mame creștine. Mai precis (după cum spune "PEW Research Center"), vor fi 225 de milioane de copii islamici și doar 224 milioane de copii creștini. Motivul? Scăderea religiilor creștine în Europa.


MIZERIE
5 kilograme la 5 ani


Unde bântuie războiul și ura, nu există milă. Nici pen­tru Nadia Nahary, care își ține copilul în brațe. La 5 ani, bă­iatul ei cântărește 5 kilo­gra­me. Un schelet! Din 2015, Ye­menul e vic­tima războiului dintre Ara­bia Saudită și Iran. Aju­toarele uma­nitare ajung greu. 14 mi­lioane de oameni sunt ame­­nințați să moară de foa­me. Deja au murit 85.000 de copii.

MORAVURI
Hulit că și-a salvat viața


Masabumi Hosono, născut în 8 no­iem­brie 1870 și mort pe 14 martie 1939, a fost unicul pasager japonez de pe Ti­ta­nic. După ce vasul a fost lovit de aisberg, Hosono s-a refugiat rapid în una dintre bărcile de salvare, fără să țină sea­ma de ceilalți pasageri care țipau du­pă ajutor. Reîntors în Japonia, pedeapsa gestului său egoist n-a în­târziat. A fost dat afară din serviciul pe care-l avea și presa a început o campanie dură împotriva lui, fiind numit laș, oportunist, egoist. În manualele școlare a fost trecut ca exemplu de om lipsit de morală, care a trădat spiritul și codul de onoare al samurailor, care cere sacrificiul de sine în favoarea altora. I s-a spus, cu orice ocazie, că ar fi tre­buit să lase locul din barcă altcuiva. Hosono a trăit izolat până la moarte, cu rușinea de a-și fi dezonorat familia, care în loc să se bucure că a scăpat cu viață, l-a renegat.

Robotică
Nasul lui Grivei nu poate fi copiat


În acțiunile de detectare de droguri sau infractori, nasul câinilor polițiști este de ne­în­locuit, deși tehnicienii se străduiesc să găsească o soluție mai ieftină și mai pu­­țin obositoare: robo­ții. Cu ajutorul unor receptori de miros luați de la șoareci, cerce­tă­torii a­me­ricani au creat un nas de robot care să detecteze explozibilii și cocaina. Deși pro­mi­țător, nasul ar­tificial nu se poate com­pa­ra, deocamdată, cu "nasometrul" câi­ni­lor po­li­țiști. Cea care refuză să fie imi­tată e pielea umedă de pe nasul lui Grivei.

ZOOLOGIE
Despre ciori, numai de bine


Toată lumea știe că longevivele ciori sunt păsări foarte curioase, atra­se de obiectele care le ies în drum. Un bio­log englez care își făcea plimbarea de seară într-un parc a observat că o cioa­­­ră adu­nă toa­te mucu­­rile de ți­­ga­ră îm­prăștiate lân­­­­gă un coș de gu­noi. Inspirat, omul a răs­plă­tit cioara cu bucățele de pâine, pen­tru gunoaiele adu­nate. Înțele­gând despre ce este vorba, cioara a învă­țat ime­diat lecția (s-a de­monstrat că o cioară adul­tă are in­te­ligența unui copil de 4-5 ani) și nu numai că și-a inten­sificat ser­viciul de cu­rățenie, dar a mai chemat și alte su­rate în ajutor. În scurt timp, un stol în­treg de ciori își "cum­­păra" hrană prin prestații com­ple­te de salubritate. Ac­ti­vi­tățile pre­fe­rate: adu­natul hârtii­lor, al resturilor de am­ba­laje, capace de bere și mai ales mucuri de țigări.

OCEANOGRAFIE
Alga albastră și Marea Neagră


De câțiva ani, a apărut în apele Mării Negre o algă dătătoare de mari speranțe. Ea se hrănește prin filtrarea apei ma­rine, căreia îi dă o culoare albastră extrem de clară. Bucu­rie mare pe ecologiști! Dacă alga trăiește la noi, înseamnă că Marea Neagră nu mai este atât de poluată pe cât era în anii trecuți. Pescarii confirmă vestea: ei au descoperit specii de pești pe care le credeau dispărute - scrumbia albastră și che­falul cu ochi roșii. Biologii care studiază speciile de animale din apa mării susțin că și numărul delfinilor s-a mărit.

ECOLOGIE
Copacii se ajută între ei


Arborii au capacitatea extraordinară de a co­munica între ei și de a-și transmite prin rădăcini me­saje sau cereri de ajutor. În timpul unui ex­pe­riment, oa­me­nii de știință au afumat mai mult timp câți­va brazi, apoi le-au cercetat ră­dă­cinile pentru a vedea dacă a fost eliminat carbonul. Surpriza a fost să descopere prezența carbonului și în rădăcinile altor pomi aflați în apropiere, numai că aceștia din urmă nu fuseseră afumați. Așa s-a ajuns la con­cluzia că într-o situație de stres pentru plante, cum este poluarea at­mosferică, cei mai pu­ter­nici din­tre arborii vecini sar în aju­torul celor prea poluați sau vul­nerabili și preiau surplusul de agent poluator, pentru a-l procesa.