El afectează până și copiii: dintr-un studiu realizat în 2015 reiese că un copil din șase și un adolescent din cinci prezintă simptome tipice de stres. Iar în cadrul unui sondaj efectuat în 2016, 60% dintre adulții chestionați și-au mărturisit senzația că se află sub presiune și aproape 25% dintre respondenți au declarat că sunt expuși în mod frecvent la stres. Principalele surse de stres sunt: activitatea profesională (46%), exigențele ridicate față de propria persoană (43%), multitudinea de sarcini pentru timpul liber (33%), traficul rutier (30%), ca și posibilitatea de a fi contactat digital în orice moment (28%). S-a constatat un nivel de stres foarte înalt (30%) la acei angajați care nu-și închid niciodată smartphone-ul, prin urmare, sunt "conectați permanent".
Stresul determină creșterea riscului de infarct și accident vascular cerebral, afecțiuni maligne și autoimune, depresie și multe altele. Totodată, el scurtează durata vieții. Dar nu toți oamenii reacționează egal la stres.
Cât stres putem suporta - aceasta este o chestiune strict individuală. În situații similare, unii continuă să se simtă confortabil, în vreme ce alții sunt deja complet epuizați. Însă un stres care depășește limita personală de suportabilitate mărește pentru oricine pericolul de îmbolnăvire. Două metaanalize din 2015 ne arată că persoanele care lucrează mai mult de cincizeci și cinci de ore pe săptămână își majorează cu 33% riscul de a suferi un accident vascular cerebral și cu 13% pe acela de a dezvolta o boală de inimă.
Dar se pare că nu depinde totul doar de numărul de ore lucrate. Unii cercetători, ca elvețianul Mathias Binswanger, atrag atenția asupra unei realități de necontestat - și anume: cu toate că, în ultima sută de ani, programul de muncă săptămânal s-a redus masiv, iar electrocasnicele și mâncărurile gata preparate ne simplifică în mare măsură rezolvarea treburilor gospodărești, nu se observă în paralel o creștere a bugetului de timp alocat pentru relaxare. Motivul: atât timpul liber, cât și programul de lucru se încarcă tot mai mult cu sarcini și liste de "to do" ("de făcut" - n.r.). Iar procesele de muncă s-au comprimat și s-au accelerat. Și chiar dacă durata lor s-a micșorat efectiv, ele generează totuși un plus de stres, deoarece activitățile trebuie să se desfășoare cu o eficiență sporită.
Tulburările de somn, ca indicator al stresului
Somnul este cel mai sensibil senzor ce măsoară nivelul de stres. Ca o consecință a suprasolicitării zilnice, aproximativ 10% dintre europeni suferă de tulburări de somn sau nu-și permit să doarmă atât cât ar avea nevoie. Există oameni care dispun de prea puțin timp în cursul zilei și de aceea sunt activi inclusiv noaptea, fie deoarece lucrează în schimburi, fie pentru că au probleme personale de rezolvat. Aceasta nu rămâne însă fără urmări. Tensiunea nervoasă și lipsa de odihnă se repercutează asupra organismului, dând naștere unor boli psihosomatice, rezistente la tratament. Și se cunosc cazuri de afecțiuni cronice care s-au vindecat în decurs de numai câteva săptămâni, după ce pacientul s-a eliberat de stres.
Somnul insuficient și la ore neregulate duce și la o greutate corporală dincolo de limitele normale. Se adaugă la aceasta și slăbirea sistemului imunitar. Nu oricine are dotarea genetică necesară pentru a rezista, ca Napoleon, cu patru sau cinci ore de somn pe noapte. Extrem de problematic este însă și reversul: persoanele care dorm foarte mult, respectiv peste nouă ore, au deseori probleme de sănătate. S-ar putea ca oboseala lor să fie semnul unei stări depresive sau al epuizării. Așadar, fiecare trebuie să găsească măsura potrivită pentru sine, observând după câte ore de somn se simte odihnit (trebuie spus că pot interveni variații, în concediu sau în funcție de anotimp). Medicina ayurvedică ne recomandă tuturor să ne trezim dimineața cât mai devreme și să ne culcăm cel mai târziu la ora zece. Dacă acest lucru nu este posibil, necesarul de somn poate fi completat și printr-o scurtă siestă.
Simptomele stresului
Fizice
* Mâini reci * dureri de cap și de spate * contracturi în zona umerilor * probleme digestive * tulburări de somn * tinitus * neliniște * oboseală * senzații de arsură la ochi.
Afective
* Frică, sentiment de inutilitate, nesiguranță * irascibilitate, mânie * atitudine ostilă * tristețe nejustificată * aroganță.
Comportamentale
* Consum exagerat de alcool, cafea și țigări * Tendința de a mânca necontrolat (foame irezistibilă) * scrâșnit din dinți * incapacitatea de a duce o activitate la bun sfârșit.
Mentale
* Slăbirea memoriei * scăderea capacității de concentrare * diminuarea creativității * pierderea umorului * dificultăți în luarea deciziilor.
Posibilitatea de a fi contactați oricând pe internet dăunează sănătății
Devine din ce în ce mai greu pentru noi toți să prevenim apariția stresului. Ea este determinată, în parte, de faptul că suntem conectați non-stop la internet și astfel ne aflăm în situația de a fi contactați oricând. Utilizarea mijloacelor de comunicare digitale reprezintă, în ultimă instanță, un amplu experiment medical, deoarece nu se știe încă precis cum vor acționa ele în timp asupra sănătății noastre.
Însă un lucru este clar: cu cât facem mai mult uz de ele, cu atât ni se agravează tulburările și, în consecință, deficitul de somn. Un element important este și lumina albastră emisă de monitoare, care diminuează secreția de melatonină, hormonul ce induce somnul.
Rețeaua digitală ne modelează comportamentul. Obișnuindu-ne să reacționăm rapid, devenim nerăbdători și în viața reală. Timpul petrecut în fața calculatorului face să ne crească tensiunea, accelerează pulsul și determină secreția de hormoni ai stresului. Efecte similare se produc - oricât de surprinzătoare ar fi comparația - la vizionarea filmelor horror.
Multitasking - un dezastru pentru creier
Fiind în permanență presați de timp, ne străduim să executăm mai multe acțiuni simultan (este ceea ce numim, cu un termen împrumutat din engleză, multitasking). Și reușim foarte bine, atâta vreme cât e vorba de activități care se derulează automat - de exemplu, vorbim în vreme ce ne plimbăm sau gândim și totodată conducem mașina. În schimb, metoda nu funcționează dacă încercăm să suprapunem activități de o anumită complexitate, căci în acest caz, creierul trebuie să treacă mereu de la una la alta și înapoi, așadar este obligat la o comutare perpetuă, care obosește și uzează nervii. Psihologul Matthew Killingsworth și colegii săi de la "University of California" au creat o aplicație pentru smartphone, destinată să monitorizeze starea psihică a utilizatorului, în condițiile desfășurării activităților zilnice curente. Cu ajutorul ei, participanții la un experiment și-au înregistrat neîntrerupt acțiunile și gândurile de-a lungul întregii zile. Cercetătorii și-au publicat concluziile în anul 2010, în paginile revistei Science. Titlul lucrării, "A Wandering Mind Is an Unhappy Mind" ("O minte călătoare este o minte nefericită"), rezumă, practic, ideea finală a experimentului: atunci când gândurile noastre se abat de la ceea ce facem în momentul respectiv și se îndreaptă spre altceva, după modelul multitasking, aceasta obligă creierul la o cheltuială uriașă de energie. În consecință, putem deveni depresivi sau anxioși.
Computerul creează depresie
[/img]În prezent, tulburările anxioase și depresia se numără printre afecțiunile cele mai frecvente nu numai în Europa, ci pretutindeni în lume. La aceasta contribuie și computerul. Analizând comportamentul a 25.000 de angajați de la diverse firme, autorii unui studiu japonez au conchis că rata depresiilor crește dacă programul de lucru la calculator depășește cinci ore pe zi. Iar când utilizatorul scrie, de pildă, o scrisoare, și paralel își deschide mail-urile, productivitatea lui scade la jumătate. Dar să nu uităm nici smartphone-ul. O măsură elementară antistres ar fi să-l ignorăm, atunci când ne ocupăm cu altceva, însă 90% dintre deținătorii de telefoane mobile procedează tocmai pe dos. Într-un grup ce cinci sau șase oameni care stau de vorbă, putem descoperi negreșit doi sau trei care își butonează rapid smartphone-ul ca să se uite pe WhatsApp sau pe mail-uri.
Când nu putem controla ceea ce ni se întâmplă, apare stresul
Dacă nu avem posibilitatea de a controla situația în care ne aflăm sau nu-i vedem utilitatea, stresul se accentuează. Iar teama de stres este mai primejdioasă decât stresul. Cu prilejul unui studiu realizat în SUA, 30.000 de oameni au fost întrebați cât de solicitați sunt zilnic, cum își gestionează încordarea nervoasă și dacă au convingerea că ea dăunează sănătății. Opt ani mai târziu s-a constatat că, dintre cei care credeau în urmările nocive ale stresului, peste 40% decedaseră înainte de vreme. În schimb, rata deceselor fusese minimă în grupul celor ce priveau stresul cu detașare. Într-adevăr, stresul îi afectează mai puțin pe oamenii care au sentimentul că dețin controlul asupra cursului vieții lor. O confirmă, de pildă, celebrul studiu Interheart din anul 2004, o cercetare de mari proprorții, care a evaluat date obținute de la 12.500 de pacienți din 52 de țări, pentru a stabili care sunt principalii factori de risc ai infarctului. S-a calculat că riscul de infarct a crescut cu 30% la acei participanți care erau deseori puși în situații stresante și nu aveau posibilitatea să le influențeze decât într-o foarte mică măsură sau deloc. Rezultate similare a oferit și un studiu britanic, ai cărui subiecți au fost 30.000 de funcționari din administrația publică.
Dar nu numai atitudinea față de stres joacă un rol important, ci și ținuta. În 2016, bioloaga Rekha J. Nair, de la Institutul de cercetări CNFRI din Kochi (India), a putut demonstra că stima de sine scade atunci când cineva adoptă pentru mai mult timp o postură cu spatele încovoiat și umerii căzuți. Nu degeaba se folosesc în yoga poziții ortostatice, cu coloana dreaptă, recomandate ca "atitudini de războinic", pentru sporirea forței și a agerimii. Și yoga râsului pune în evidență faptul că pozițiile și gesturile acționează asupra psihicului. Chiar și un hohot forțat, lipsit de umor, mai mult grimasă decât râs, ne creează o dispoziție mai bună. Prin urmare: dacă dimineața, după ce v-ați ridicat din pat, vă îndreptați spatele, apoi mergeți în fața oglinzii și trimiteți un zâmbet prietenos propriei dvs. imagini, aceasta va avea efectul unei terapii.
Stresul majorează riscul de cancer
În convorbirile purtate de medici cu pacienții lor, se confirmă mereu faptul că stresul contribuie la hipertensiune, astm, sindromul de colon iritabil, enterocolită, numeroase afecțiuni cutanate, dureri de cap și de spate, dar și la bolile reumatice, la patologiile autoimune și alergii. Căci nervii supuși la stres comunică mai departe cu celulele sistemului imunitar, perturbând activitatea limfocitelor T de memorie și circuitele mediatorilor chimici, într-un cuvânt, bulversează toată chimia internă ce ne asigură supraviețuirea. Un studiu din 2017 aduce dovada că stresul majorează riscul de cancer. În special cancerul de pancreas, de colon, esofag și prostată se declanșează cu o frecvență de două până la patru ori mai mare, la persoanele care declară că și-au dus viața sub apăsarea unui stres enorm.
Cum acționează stresul asupra organismului
* Favorizează depresia, anxietatea și tulburările de somn.
* Accelerează respirația.
* Ridică nivelul glicemiei, insulinei, colesterolului și trigliceridelor.
* Facilitează formarea trombilor.
* Accentuează încordarea musculară și reduce densitatea osoasă.
* Slăbește concentrarea și memoria.
* Îngreunează gândirea și provoacă dureri de cap.
* Crește pulsul și tensiunea.
* Reduce asimilarea nutrienților și perturbă procesele digestive.
* Împiedică buna funcționare a sistemului imunitar.
* Mărește surplusul de greutate corporală.
* Duce la impotență și sterilitate.
Există și stres pozitiv
"Dozele" ocazionale de stres ne pot consolida organismul și psihicul - o lovitură a sorții, o perioadă încărcată de dificultăți și necazuri ne pot ajuta să progresăm pe calea dezvoltării noastre personale. Căci așa dobândim reziliența, capacitatea de a rezista la seisme sufletești. Este un efect asemănător celui obținut printr-un antrenament sportiv, prin procedurile Kneipp sau prin post, cu diferența că totul se petrece în plan psihic. Este interesant că, atunci când participanții la un studiu sunt întrebați ce crize au traversat în viață, se remarcă de fiecare dată că nu aceia care au fost scutiți de experiențe dureroase au un echilibru mai stabil, ci dimpotrivă, cei ce au trăit crize și traume. Totuși, există pentru orice om un punct de ruptură, de unde curba ascendentă a eficienței coboară din nou, fiindcă presiunea a fost mult prea mare. Așadar, solicitările de scurtă durată activează sistemul imunitar. Însă, dacă solicitarea se prelungește, acest efect se epuizează repede și de aceea infecțiile virale pun stăpânire pe noi cu ușurință, în momentele când suntem nedormiți și extenuați. Și cicatrizarea rănilor se produce mai greu și are nevoie de mai mult timp. Este un lucru pe care îl știu acum și chirurgii, care de multe ori doresc să aibă un fond muzical în blocul operator, în timp ce lucrează. Aceasta calmează frica pacienților, fie ei adormiți sau nu, și reduce doza necesară de analgezice.
Dacă vă așteaptă o intervenție chirurgicală în viitorul apropiat, ar trebui ca, în săptămâna care precede operația, să practicați o metodă de relaxare profundă, cum ar fi meditația sau antrenamentul autogen. Exercițiile de yoga sunt ideale pentru întinderea fasciilor și menținerea flexibilității lor. De asemenea, v-ar fi de ajutor să postiți câteva zile (desigur, cu condiția să nu fiți subponderali). Și pentru că tot vorbim de relaxare, poate ar trebui să adăugăm că ea este înțeleasă adesea greșit: de pildă, mulți cred că se odihnesc dacă se uită la televizor. În realitate, lucrurile stau exact invers.
Sintetizând rezultatele unui mare număr de studii, putem reține următorii factori de risc ai stresului dăunător sănătății:
* Suprasolicitare în activitatea profesională și prea puțină libertate de decizie.
* Probleme în căsnicie sau în relația cu partenerul.
* Conflicte cu familia sau prietenii.
* Îngrijirea permanentă a unui membru de familie bolnav.
* O copilărie marcată de violențe și abuzuri.
* Suferința provocată de simptomele unei boli (și în primul rând de dureri).
* Deficit de somn și insuficiente pauze de odihnă.
* Depunerea unor eforturi considerate inutile.