Vești bune despre România

Ciprian Rus
- Dacă guvernul nu poate, țara poate! -

TURISM
"Descoperă Eco-România"


Asociația de Ecoturism din România (AER) a pre­zentat recent, cu mare succes, la târgul de turism "Des­ti­nations" din Londra, oferta de ecoturism a țării noas­tre, sub un brand unic, "Descoperă Eco-România". AER a reușit să devină partenerul principal al eveni­mentului în 2019, având o expunere specială în cadrul expoziției. Astfel, peste 80.000 de vizitatori au putut vedea, discuta și citi despre România ecoturistică.
Cele nouă destinații cu profil ecoturistic promovate de AER în 2019 sub brand-ul "Discover Eco-Romania" au fost Țara Hațegului - Retezat, Țara Dornelor, Eco-Maramureș, Pădurea Craiului - Apuseni, Ținutul Zim­brului - Neamț, Colinele Transilvaniei, Băile Tușnad și Împrejurimile, Delta Dunării și Piatra Craiului - Bra­șov. "Deși ecoturismul este o nișă a turismului internațional, pentru România este unul din pilonii de bază, atât din punct de vedere al dezvoltării a nume­roase zone, dar și prin proiectarea unei imagini extrem de atrăgătoare pentru țara noastră. Ne-am dori o pro­fe­sionalizare a întregii politici de marketing a Româ­niei și o susținere consecventă a sectorului de ecotu­rism, în special de către Ministerul Turismului, dar și de mediul de afaceri, căci experiența noastră directă, de peste 15 ani, pe piețele occidentale ne spune că atrac­tivitatea României este acum în creștere", spune Bogdan Papuc, directorul AER.


INFRASTRUCTURĂ
În sfârșit, Brașovul va avea aeroport


După ani de luptă pe toate fronturile, brașovenii au motive să spere că aeroportul din orașul lor va deveni funcțional cât mai curând po­sibil. Într-un buget atacat din toate părțile, coaliția ma­jo­ritară a trecut și un amendament sa­lutar, prin care ae­roportului Brașov i se alocă 23 de mi­lioane de lei pentru 2019.
Despre Aeroportul Brașov se vorbește încă din 1992. De-a lungul anilor, au fost tatonări și întâlniri cu diverși investitori din străinătate, însă concret a început să se lucreze la aeroport abia după 2009, oda­tă cu transferul a 200 de hectare de pământ aflate la Ghimbav, în administrarea Consiliului Județean. Primul obiectiv construit în cadrul Aeroportului In­ternațional Brașov - Ghimbav a fost pista de deco­la­re-aterizare, cu o lungime de 2.850 de metri, finali­zată în 2014. Consiliul Județean Brașov a mai lansat, în 2018, și licitația de aproape 136 de milioane de lei pentru construcția terminalului aeroportului, sumă la care va contribui și statul român cu cele 23 de mi­lioane de lei. Deschiderea unui aeroport la Bra­șov va impulsiona atât turismul, cât și afacerile din zonă.


Primul metru de autostradă din Moldova

Omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi a construit primul și singurul metru de auto­stradă din Moldova. "Monumentul autostrăzii" va fi inaugurat pe 15 martie, ca formă de pro­test față de faptul că acestei regiuni a țării îi lipsește cu desăvârșire marea infra­struc­tură rutieră. Metrul de autostradă din Moldova a fost realizat în șapte ore, cu o echipă de 17 mun­citori, și a costat aproximativ 4.500 de euro. Ștefan Mandachi i-a provocat și pe alți oameni de afaceri să îi urmeze exemplul, printre ei, pe Ion Țiriac, George Becali și Vio­rel Cataramă. Afaceristul a anunțat că nu vrea să candideze la o funcție publică, nu este membru de partid și că singurul lucru pe care și-l dorește este ca și în România să se construiască autostrăzi.


CARITATE
O lecție "privată" pentru statul român


Sunt ani de zile de când guvernanții români și-au făcut un obicei din a ataca corporațiile din România. Ba că își ascund profiturile, ba că le trimit în țările-mamă, ba că instigă lumea la proteste. Despre proiectele de "responsabilitate socială" tot mai importante pe care aceste companii le finanțează în România se vorbește foarte puțin.
Însă gestul făcut recent de OMV Petrom chiar nu poate fi trecut cu vederea. Compania - una dintre cele mai mari din România - va contribui cu 10 milioane de euro la construcția primului spital de oncologie și radioterapie pediatrică din țara noastră. Proiectul spitalului pentru copii îi aparține Asociației "Dăruiește Viață" și se bazează exclusiv pe fonduri private (donații de la persoane fizice și companii).
Suma strânsă de Asociația "Dăruiește Viață" din donații și sponsorizări pentru construcția spitalului depășise, încă de la finalul anului trecut, 10 milioane de euro, iar cele 10 milioane de euro cu care va contribui OMV Petrom va face ca proiectul să fie încheiat conform calendarului stabilit. Din cele 10 milioane de euro, 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru achiziția de echipamente medicale necesare pentru diagnosticarea și tratarea cancerului la copii, iar restul de 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru lucrări de instalații sanitare și electrice și amenajări interioare. Spitalul de Oncologie si Radioterapie Pediatrică va fi primul spital specializat în oncologie pediatrică din România și va fi găzduit de in­cinta Spitalului "Marie Curie" din București.


CERCETARE
Un român, printre cei mai citați profesori din lume


Prof. dr. Ioan Pop, profesor emerit al Facultății de Matematică și Infor­ma­tică din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" (UBB), este singurul cer­cetător afiliat la o universitate din România care apare în prestigioasa listă "Highly Cited Researchers 2018", dată publicității zilele trecute de către "Clarivate Analytics". Actualizată și publicată anual, lista pune în evidență cercetătorii cu performanțe excepționale în activitatea științifică. Aceste rezultate sunt demonstrate prin publicarea unor articole științifice ce se situează anual, prin intermediul citărilor, în top 1% din domeniul specific.
Absolvent al UBB în 1965, profesorul Pop și-a dedicat întreaga viață cer­cetării. Este autorul a zeci de volume, citate peste tot în lumea academică, și este inițiatorul "stra­tului limită în domeniul nanofluidelor", o descoperire cu aplicabilitate în felul în care sunt proiectate aripile avioanelor. Munca lui Ioan Pop și a colegilor săi de la catedra de mecanică au făcut ca această secție să ajungă pe locul 37 în lume, în timp ce Facultatea de Matematică se află între primele 300 din lume.


ECOLOGIE
Parkinguri "verzi" la Cluj


Garajele improvizate între blocuri sunt, prin toate orașele de la noi, marca epocii de tranziție a României de la comunism la capitalism. În rare locuri primarii au avut curajul să ia de coarne această problemă și să pro­pună soluții pentru rezolva­rea unei situații, pe cât de ineste­tică, pe atât de ineficientă. La Cluj-Napoca, primarul Emil Boc și-a asumat acest risc, propunând construirea de parkinguri pe locul garajelor. În cartierul Mănăștur, au fost deja demolate 113 garaje, pe locul cărora urmează să se ridice un parking cu 292 de locuri de parcare! Pri­mă­ria clujeană spune că parkingul va fi unul "verde", așa cum a fost cerut de oamenii din cartier. Va avea un regim de înălțime de două subsoluri plus un etaj, peste care va fi amenajat un teren de sport. Imaginea vorbește de la sine despre cum ar trebui să arate un oraș din România în 2019.


SPORT
Medalii pentru România la Europenele de Triathlon de iarnă


Sportivii români au încheiat Cam­pionatele Europene de Winter Triathlon de la Cheile Grădiștei, cu patru medalii, dintre care una de aur, două de argint și una de bronz, cel mai bun rezultat din istoria participării lotului României la aceste competiții. Cea mai nouă probă din cadrul Campionatelor Europene de Winter Triathlon, Ștafeta mixtă 2x2 a adus o importantă medalie în palmaresul lotului național - argint, obținut de echi­pa Viorel Pălici și Edit Vakaria. Primele două medalii din cadrul com­petiției au fost aduse pen­tru Ro­mâ­nia de ju­niorii Nicolae Hincu - argint și, respectiv, Bo­tond Zoldi - bronz. Aur pen­tru România a adus Robert Tă­mîrjan, în ca­drul competiției europene de Para-triath­lon. În cadrul unui concurs de Winter Triathlon sportivii aleargă 8 kilometri pe zăpadă, parcurg 14 kilometri de Moun­tain Bike, tot pe zăpadă, și fac și 12 kilo­metri de schi fond.