Cozia, "Muntele florilor"

Ciprian Rus
- Dacă vă e dor să vă întâlniți cu natura adevărată, neatinsă de la facerea lumii, duceți-vă pe Muntele Cozia. Veți vedea că raiul cerului își are originea pe pământ și că porțile lui sunt deschise pentru adevărații iubitori de frumos -

Întins de-o parte și de alta a Oltului, Parcul Național Cozia e una dintre minunile turistice ale României. Aflat în județul Vâlcea, sub jurisdicția ROMSILVA, parcul e alcătuit din ma­sivele Cozia, o parte a Munților Că­pățânii, și masivele Doabra - Călinești din Munții Lotrului. Cea mai mare parte a Parcului este acoperită cu păduri (96%), restul fiind pajiș­tile de pe Vârful Cozia. Zonele de protecție inte­grală (jumătate din totalul de 17.000 de hectare) se află în locuri inaccesibile, fapt ce a făcut posi­bilă păstrarea lor nealterată. Parcul deține una dintre cele mai valoroase colecții de plante din țară, o mulțime de grădini sălbatice, de unde și numele de "Muntele Florilor" dat Masivului Cozia. În 2016, aproximativ 3.500 de hectare de pădure au fost incluse în Patrimoniul mondial UNESCO pentru păduri virgine și seculare de fag.

Grotele Zmeilor și Poarta Omului

Aflate la 6-700 de metri altitudine, Grotele Zmeilor sunt un ansamblu de stânci cu forme bizare. Majori­tatea au goluri interioare, cu aspect de locuințe în pia­tră. Legendele spun că aici locuiau zmeii. Ei mergeau pe Muntele Fața lui Sfântu Ilie, în zilele când muntenii sărbătoreau nedeile, și răpeau băieții și fetele care se căsătoreau. Știindu-le bine obiceiurile rele, oameni voinici îi așteptau pe la grote, luptând cu zmeii până-i eliberau pe miri.
Altă atracție din zonă e Poarta Omu­lui, aflată la altitu­dinea de 1.250 de me­tri: un por­tal în granit, înalt de 10 me­tri și lat de 7, sin­gu­rul loc de trecere dintr-o parte în alta a Muntelui Omul. Le­gendele zic că acest portal și alte șapte asemenea porți din Ma­sivul Cozia au fost făcute de însuși Zamolxe. Porțile în piatră, precum Poarta Omului, le erau cunoscute numai ciobanilor din Țara Loviștei, care treceau cu oile pe acolo, în drum spre pășunile bogate din sud...

Raiul florilor

Parcul Național Cozia are una dintre cele mai valoroase și pitorești varietăți de plante din țară și din lume. O mulțime de grădini sălbatice - adevărate sanctuare naturale - sunt gazda unor aranjamente florale săl­batice de o frumusețe aparte. Gladiola, laleaua pestriță, trandafirul de Cozia, crinul galben de pădure, crinul martagon, sinsinelul, irisul, garofițele, floarea de colț, iedera albă, vulturica, mixandrele de stâncă, orhideele, margaretele sau clopoțeii se găsesc la tot pasul, trans­formând muntele într-un rai al florilor.
Dedițeii Doabrei - flori violet, cu înfățișare de clopoței, înfloresc acum, în martie-aprilie, și se găsesc doar în zona de protecție integrală a parcului național, fiind o specie strict protejată.
Laleaua pestriță candidează, și ea, la titlul de Miss Univers. Crește mai ales în poienițele cu ierburi sălbatice sau la marginea pădurilor cu arbori rari. Florile au un aspect delicat, fiecare petală fiind împărțită în pătrate, unele mai închise la culoare, altele mai deschise. Înflorește în lunile aprilie și mai. Este o specie strict protejată, fiind păzită de personalul administrației parcului, mai ales în perioada înfloririi.
Iedera albă crește pe povârnișuri pietroase sau prin luminișurile unor păduri de foioase sau conifere din zona înaltă a Masivului Cozia. Plantă cu tulpină târâtoare sau dreapt?, are frunzele veșnic verzi, luminând pădurile și la vreme de iarnă. Florile sunt albe-g?lbui și au un miros asemănător cu cel al crinilor. Apar primăvara de timpuriu, fiind primele flori care decorează zona montană.

Cascadele Coziei

La 7 kilometri de Sta­țiunea Căciulata-Călimă­nești, Cascada Lotrișor atrage mii de turiști. Ca să o găsești, parcurgi pri­veliști de vis, cu versanți acoperiți de arbori bătrâni și miliarde de flori. Pu­ține țări din lume pot să intre în competiție cu "lava" florală a pajiștilor noastre montane. Verita­bi­le "Amin­tiri pentru viitor", ele impresionează mult pe vizi­tatorii străini, care își regăsesc universul copilăriei, distrus, la ei, de agricultura industrială. O altă pră­vălire spectacu­loa­să de ape este Cas­ca­da Urzicii sau Gardului. Se găsește la aproape o oră de mers pe Valea Gar­dului, por­nind de la Mâ­năstirea Stâ­nișoara. Dea­su­pra cas­ca­dei se află Gră­dina Zâne­lor, care, primăvara, când înfloresc miile de flori sălbatice, este un paradis de mi­res­me și de culori. Stăpâni peste un veritabil "miracol verde", să fim fericiți de minunile naturii din Ro­mânia și să învă­țăm să le prețuim.

Turismul în Cozia

Parcul Național Cozia oferă numeroase variante pentru amatorii de drumeții în natură, pe trasee și poteci turistice marcate. Munții, nu foarte înalți (punctul dominant, Vârful Cozia, are 1667 de metri) sunt ușor accesibili și te îndeamnă spre culmi. Localități ca Turnu, Paușa, Că­ciulata, Jiblea, Sălătrucel, Șerbănești, Pătești, Perișani, Brezoi, Călinești, Vărateca, Gura Lotru­lui sau Berislăvești sunt locuri de plecare spre principalele obiective turistice. Relieful e variat, nimic monoton, peste tot privirile întâlnesc imagini minunate ale unui relief spectacular, culmi­nând cu panorame de pe Vârful Cozia înspre Țara Loviștei, Munții Făgărașului, Defileul Oltului, Munții Lotrului sau spre masivele Buila-Vânturarița.
Pentru cei care preferă turismul religios și pelerinajele, pe raza Parcului se găsesc adevărate vetre de spiritualitate creștin-ortodoxă: Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Stânișoara, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Cozia Veche, Schitul Ostrovul Calimăneștiului și Schitul Cornet. Se pot vizita și chiliile săpate în piatră de la Turnu, dar și nu­meroase grote în care au trăit, cândva, sihaștri.
Pasionații de turism sportiv pot face cățărări pe traseele din Cheile Lotrișorului sau se pot recrea în parcul de la in­trarea pe Valea Lotrișor. De asemenea, există con­diții favorabile pen­tru lansări cu parașuta sau cu parapanta, din Vârful Cozia. Pe râul Olt, mai ales în zonele lacurilor de acumulare, se pot practica sporturi nautice.