Miros de hoit putrezit. Se întâmplă de ani de zile la fel. Locuiesc de când m-am născut într-un cartier din nordul Bucureștiului, un cartier de care eram mândru pentru verdele din jur, pentru aerul său mai curat. Însă lucrurile s-au schimbat, brusc, în rău. Astăzi, Bucureștiul este cea mai poluată capitală a Europei, mii de oameni mor anual, fără să intereseze pe cineva. Administratorii Capitalei nu doar că nu au o strategie pentru limitarea dezastrului, dar fac totul pe dos. Sănătatea oamenilor nu este o prioritate, nu-i o afacere profitabilă. Indicatoarele de măsurare a calității aerului zac de ani de zile ascunse în depozite, pentru că bucureștenii nu trebuie să afle cât de mizerabil este aerul pe care-l respiră. Principala cauză "oficială" o reprezintă emisiile provenite de la mașini, dar o amenințare și mai gravă la sănătate sunt depozitele de gunoaie din zona de nord a orașului. Un miros greu, de putreziciune, combinat cu efluvii chimice, se prelinge pe străzi, intră în case. Vine de la gigantica groapă de gunoi din Rudeni, un sat din comuna Chiajna. Vrei să-ți deschizi larg ferestrele la primele ore ale dimineții, să te plimbi în nopțile senine de vară? Imposibil. Oamenii vorbesc despre arderea unor periculoase deșeuri de medicamente, despre hidrogen sulfurat. Nimeni nu spune oficial nimic. Oare ce respirăm în acele nopți infectate, ce impact are asupra sănătății, cât de periculos este? Sunt întrebări la care cei ce ar trebui să ne protejeze, autoritățile statului, nu vor să răspundă. După o veche metodă, fiecare se laudă că vrea binele cetățeanului, că face toate eforturile, dar responsabilitatea este pasată de la unul la altul, într-un joc nesfârșit, în care afacerea merge, vistieriile se umplu, iar omul de rând este otrăvit.
"Groapa de gunoi din Rudeni este foarte profitabilă, produce foarte mulți bani"
L-am rugat să ne deslușească "încrengătura" acestei situații, pe Mihai Cristea, inițiatorul Grupului de Inițiativă Civică Bucureștii Noi, unul din organismele simple ce au militat pentru stoparea poluării toxice din Nordul Capitalei.
- Când s-a făcut simțit pentru prima oară acest miros de putreziciune în cartierul Bucureștii Noi?
- În 2015 am devenit atent la faptul că un anumit miros neplăcut părea a se simți pregnant la aceleași ore, între 11 noaptea și 5 dimineața. Nu era doar mirosul greu, de tomberon, de deșeuri menajere, ci și unul mai înțepător, greu de definit, dar cu un iz de produse chimice. Până atunci, nici nu am știut că locuiesc în apropierea unei gropi de gunoi. În 2016, ne-am strâns mai mulți vecini, am format acest grup civic și ne-am propus să aflăm ce se întâmplă cu calitatea aerului din zonă și cum putem noi, simpli cetățeni, acționa.
- Ce ați reușit să aflați?
- În primul rând, că nu suntem singurii în această situație. Mulți bucureșteni au reclamat aceste mirosuri ce ajung în cartierele Crângași, Giulești, la Chibrit, în zona rezidențială Domenii, în Militari, o zonă foarte afectată din cauza direcției vântului. La groapa de gunoi din Rudeni funcționează mai mulți operatori, este vorba de afaceri foarte profitabile, de foarte mulți bani. Unul dintre operatori arde deșeuri de risc biologic, strânse de la spitale din țară, altul are o instalație care produce curent electric prin arderea gazului de depozit, operațiune ce ar trebui atent controlată. Nu știm exact ce se eliberează în aer și cât de periculos este pentru sănătatea oamenilor. Dacă noi nu putem rezolva problema neplăcută a mirosului care se simte, ce să mai spunem despre gazele pe care nu le simțim, nu știm că le respirăm, și ar putea fi extrem de dăunătoare sănătății.
- Dintre administratorii Capitalei, nu-și asumă nimeni răspunderea?
- În Vest, problemele cu gropile de gunoi au fost rezolvate de mult. Noi suntem cumva în epoca de piatră în acest domeniu, iar autoritățile profită de faptul că normele europene nu mai pomenesc de gropile de gunoi, fiind considerată o problemă a trecutului. Cine ar putea lua măsuri? Agenția de mediu dă autorizații, fără să ia în calcul că unii din acei operatori încalcă flagrant normele existente. Garda de mediu, care din când în când mai dă o amendă de fațadă, nu lucrează noaptea și nici în week-end! Motiv pentru care la sfârșit de săptămână suntem, deseori, gazați la greu. Din câte știu, unul dintre operatori a cerut Institutului de Sănătate Publică un studiu legat de calitatea aerului, studiu pe care nu vrea să-l dea publicității. Iar Institutul ne spune să stăm liniștiți, că nu sunt depășite normele, suntem în grafic. Dar o spune la modul general, fără cifre.
"Primăria Generală nu a vrut să ne primească în audiență"
- Nu ar putea Primăria să ceară un astfel de studiu și să lămurească situația?
- Ba da, ăsta-i primul pas logic și noi ne tot întrebăm de ce n-o face. Primăria Generală nu a vrut să ne primească în audiență, ni s-a spus că nu-i treaba acestei instituții și am fost trimiși la Agenția de mediu. Primarul sectorului 1 s-a declarat de partea noastră, a spus că va închide groapa de gunoi, că este războiul său personal. A dat în judecată unul dintre operatori și ne-a propus și nouă să ne alăturăm procedurii juridice. Dar acest lucru se poate întinde pe ani, timp în care noi continuăm să respirăm același aer poluat. Eu mai degrabă te-aș da pe tine în judecată, primarul, pentru că nu-ți faci treaba pentru care ai fost ales. Noi nu facem anchete și nu dăm în judecată firme particulare, noi cerem socoteală celor responsabili, celor pe care i-am ales să ne reprezinte și să ne protejeze. Solicită un studiu, instalează niște panouri care să arate parametrii de poluare și apoi dă-i în judecată, pe baza unor dovezi. Însă, poate, că dacă ar vedea bucureștenii ce aer respiră, s-ar trezi și ar ieși în stradă. În legea calității aerului se scrie clar că este de datoria primarului să ia măsuri pentru diminuarea poluării. Să măsoare și să raporteze populației o dată pe an. Or, asta nu s-a întâmplat niciodată până acum. Sentimentul meu, de cetățean, este că el nu-și face datoria de gospodar, nu duce lucrurile la capăt, nu ia măsuri, face doar un joc de fațadă, de imagine, își numără viitoarele voturi.
"Ne simțim păcăliți"
- Ce pot face în aceste cazuri cetățenii, ce putere are omul simplu?
- Noi am făcut un miting în cartier, cu toate aprobările la zi, nu am vrut să protestăm împotriva cuiva, ci să ne cerem dreptul constituțional de a respira aer curat. Au venit reprezentanți ai unor partide, ne-au spus că sunt de partea noastră. Un consilier al Primăriei Sectorului 1 ne-a spus că lucrurile merg greu datorită "mafiei gunoaielor". Bine, dar nu ești tu la putere, n-ar trebui să te lupți tu cu această "mafie"? În vara trecută, mai multe grupuri din diferite cartiere am protestat în fața Ministerului Mediului. Am fost primiți în audiență, secretarii de stat ce ne-au primit s-au arătat mirați, ca și cum n-ar fi știut nimic despre această situație, ce dura de cel puțin doi ani. După o săptămână, ne-au primit din nou și ne-au spus că au trimis Garda de mediu, care a dat amenzi unui operator ce nu respectase trei norme. Mirosurile au continuat însă ca înainte, ceea ce înseamnă că nu s-a sinchisit nimeni să facă ceva. Ne simțim păcăliți. De pildă, consilierul primarului sectorului 1 ne-a spus că nu poate pune panou de monitorizare a aerului, pentru că are nevoie de o aprobare de la Ministerul Mediului. A trimis o cerere de un an și nu a primit răspuns. Când am fost acolo în audiență, subsecretarul de stat ce ar fi trebuit să primească cererea ne-a spus răspicat că nu a primit așa ceva. Noi ce să facem, să anchetăm care din ei ne minte? În luna martie am făcut un nou protest la Primăria sectorului 1, ne-a primit primarul care ne-a spus că gata, de luni nu mai trimite gunoiul la Rudeni, ci la o groapă mai depărtată. A trecut o lună și nu avem o confirmare că s-a întâmplat așa. Pentru a înțelege cât de absurdă este situația, Primăria Generală are un contract pe care tocmai l-a prelungit cu operatorul de la groapa Rudeni, pe care primarul sectorului 1 l-a dat în judecată! Ce poți face, să te muți din cartier, din oraș, să pleci din țară? Ne simțim neputincioși. Cetățenii sunt disprețuiți, pasați de la o autoritate la alta în acest joc al intereselor, al marilor afaceri care nu țin cont de sănătatea și de viețile oamenilor.