TIFF Unlimited
Cu filme de colecție, premiere, concerte, întâlniri cu publicul, dezbateri, masterclass-uri, programul TIFF-ului e din ce în ce mai vast, an de an. Oricât ai fi de organizat, e aproape imposibil să vezi și să te bucuri de tot. Unde mai pui că prilejul de a sta câteva ore cu cei la fel de pasionați de filme ca tine cântărește mai greu decât cele două ore petrecute în cinematograf. TIFF înseamnă mai mult decât filme, e o experiență socială de neuitat. Tocmai de aceea, cel mai frumos cadou pe care organizatorii l-au făcut iubitorilor de film anul acesta este TIFF Unlimited. O platformă online, pe care te poți abona cu 10 euro pentru trei luni, în care poți vedea la tine acasă filme bijuterie, filme premiate peste tot în lume, greu de găsit în alte părți, de la creații de Gaspar Noe și Lars von Trier, până la filme semnate de Abdellatif Kechiche sau Ashgar Farhadi. Dacă ați ratat filme de top în anii trecuți sau anul acesta, TIFF vă dă posibilitatea să recuperați într-un cadru cât se poate de personal. Un strop din experiența festivalului teleportată acasă, pe canapea.
Uzina de vise
Ce înseamnă de fapt să fii regizor? Cum e să faci un film? Ce înseamnă munca de platou? Trei întrebări la care s-au gândit cu siguranță mulți cinefili. Anul acesta, organizatorii festivalului au venit în întâmpinarea publicului cu o surpriză de proporții: o instalație interactivă creată de marele cineast francez Michel Gondry. Ajunsă la Cluj după ce a făcut deja înconjurul lumii, cu opriri semnificative în Buenos Aires, Montreal, Moscova și Paris, Uzina filmelor de amatori pune la dispoziția celor curioși să experimenteze un studio cinematografic cu 15 decoruri individuale, echipament și instructori calificați. Timp de trei ore, fiecare participant își poate crea propriul film, parcurgând toate etapele, de la scenariu și regie până la efecte speciale și coloană sonoră. Cine vrea să se joace de-a filmul mai are și alt motiv de bucurie: proiectul continuă la Centrul Regional Pentru Industrii Creative din Cluj până la 31 iulie, chiar dacă festivalul s-a încheiat. Prezent la inaugurare, alături de jurnaliști, Gondry a fost întâmpinat cu aplauze furtunoase. Ce știe însă mai puțină lume despre el e că, înainte să fie răsplătit cu un Oscar pentru Strălucirea eternă a minții neprihănite, cineastul francez și-a câștigat faima ca unul dintre cei mai de succes regizori de videoclipuri din lumea întreagă. Gondry a regizat deopotrivă pentru Bjork și Radiohead, pentru The Vines și The White Stripes, pentru Daft Punk și Chemical Brothers. Considerat pionier în multe tehnici cinematografice, Gondry e responsabil și cu faptul că a multiplicat-o pe Kylie Minogue în videoclipul Come into my world.
Și-un invitat de top
Recunosc, a trebuit să ajung la Cluj ca să aflu că Nicolas Cage, invitatul de onoare al festivalului, s-a născut sub numele Nicolas Coppola, într-o familie plină de personalități din lumea filmului. Francis Ford Coppola este unchiul lui, iar Sofia Coppola îi e verișoară. Cu asemenea umbră planând deasupra capului, nu e de mirare că Nicolas a ales de la început să-și schimbe numele, după cel al unui personaj de bandă desenată. Spre dezamăgirea tuturor jurnaliștilor prezenți, Nicolas Cage nu a acordat nici interviuri, nici conferință de presă. "Sunt extrem de atent la spațiul meu privat, nu-mi doresc celebritate, sunt chiar anti-celebritate. Nu am cont de twitter, nu am cont de instagram, nu am cont de facebook. Nu simt nevoia să mă arăt nimănui. Chiar și așa, azi orice om are un telefon mobil cu care mă poate filma și da mai departe. Dar dacă tot vă entuziasmează postările despre mine, mergeți să vedeți și filmele. S-ar putea să vă placă".
Stop cadru TIFF 18
Cu Mihai Chirilov
L-am rugat pe Directorul Artistic al Festivalului să împărtășească cu cititorii noștri trei momente de neuitat de la recent încheiata ediție.
1. Proiecția filmului lui Almodovar, Durere și glorie, din prima duminică de festival, când deși cerul părea decongestionat, un nor ucigaș a apărut de nicăieri și a adus cu el o rafală de 20 de minute. Oamenii au fugit care pe unde. Am rămas cu imaginea a câteva sute de oameni, echipați cu pelerine și umbrele, încăpățânați ca și mine să vadă filmul până la capăt. E una din cele mai plăcute amintiri ale acestei ediții, fiindcă strânge în ea toată lupta noastră cu ploaia, dar și dorința oamenilor de a vedea filme cu orice preț.
2. Finalul proiecției filmului "La Gomera", al lui Corneliu Porumboiu, o atmosferă absolut delirantă, cea mai explozivă rafală de aplauze și țipete din tot festivalul. S-a aplaudat și strigat ca pe stadion, se zguduia sala de entuziasm. Atâta căldură și simpatie față de un film rar am mai văzut.
3. Clipele petrecute alături de Nicolas Cage, invitatul de onoare al acestei ediții, care deși la început a refuzat interviurile, și-a dorit să fie ținut cât mai la distanță de lume, să iasă în circuit închis, a acceptat până la urmă să facem un masterclass moderat de mine, în care, indirect, am încercat să acopăr și curiozitățile jurnaliștilor, cărora le-am permis accesul la eveniment. A început precaut și a sfârșit prin a-și deschide inima și a vorbi fără ocolișuri, încât masterclass-ul a durat cu jumătate de oră mai mult decât ar fi trebuit să fie. A doua zi, la Bonțida, la o cină privată cu doar câțiva oameni, a insistat să mănânce numai mâncare ardelenească. Și mie îmi place mămăliga, dar n-am mâncat într-un an cât a mâncat el în trei zile. Am rămas cu imaginea doamnelor care tot aduceau la masă gulașuri peste gulașuri și carafe de răcoritoare și cu entuziasmul lui, care a decretat că nu știe ce e socata, dar sigur e cea mai bună băutură din lume.
Foto: Vlad Cupșa, Chris Nemes, Marius Mariș