"Fotograf al Casei Regale" - Ida Guggenberger și Jolan Mairovits

Cititor Formula AS
Chiar fără a-i cunoaște vreun amănunt al vieții, doar privindu-i chipul imortalizat în fo­to­grafii, Regina Maria ni se arată a fi fost o fe­meie frumoasă dar sobră, purtân­du-și cu demnitate statutul regal.

Există, totuși, câteva imagini mai puțin cunoscute, pe care dacă le privești cu atenție, vezi mai degrabă omul decât monarhul, femeia, și nu Re­gina. Ele aparțin unor maeștri fo­to­grafi care au știut cum să așeze lu­mina pe chipul suveranei României, pentru a-i evidenția, înainte de toate, trăirile sufletești, nostalgia după li­bertatea schimbată pe coroana re­gală, însingurarea printre oameni care n-au înțeles-o întotdeauna, poa­te chiar o resemnată împăcare cu soar­ta. Surpriza cea mare este că acești mari artiști ai fotografiei au fost... femei: Ida Guggenberger și Jolan Mairovits. Poate de aceea au și reușit să privească regina cu ochi de femeie, desco­pe­rin­du-i lăuntrurile, aburul gândurilor și senti­mentelor nerostite. Aproape o aventură, pe urma adevăratei identități a uneia dintre cele mai strălucite regine europene.

O prietenie pe viață

Ida Guggenberger (1881-1973) a preluat, în 1912, atelierul fotografic al soțului ei, Hans Guggenberger, aflat în Mediaș. A fost mai degrabă o necesitate, nu o alegere, pentru că Ida tocmai rămăsese văduvă. Cu siguranță, își va mai fi ajutat soțul în treburile atelierului, întrucât nu era cu totul străină de acest meș­teșug.
După moartea lui Hans, Ida a plecat la Vie­na, unde, timp de un an, a aprofundat tainele artei fotografice, cu o autoritate a timpului, C. Kosel. La întoarcere, vechiul atelier a primit denumirea de "Atelier Alice", titulatură sub care a funcționat până în 1914. În același an, aflată la un curs de per­fecționare la München, Ida a cu­nos­cut o altă fotografă (meserie rarisimă pe atunci), Jolan Mairovits, fiica unui arhitect din Budapesta. O întâl­nire ce avea să le schimbe amân­durora viața, prietenia lor și par­teneriatul în afaceri durând aproape patruzeci de ani, până în 1948.
Până în 1918, cele două artiste (fotografiile lor sunt capodopere ale genului) au lucrat în atelierul din Mediaș. Era război, oamenii erau săraci, iar fotografiatul - "trasul în chip", cum i se spunea pe-atunci, nu era o prioritate. Poate doar un lux, pe care și-l permiteau cei mai avuți, dornici să-și decoreze pereții caselor cu fotografii de familie. În 1918, Ida și Jolan decid să-și mute atelierul la Sibiu, un oraș mult mai dinamic decât Mediașul și care le oferea, prin populația lui germană, o perspectivă europeană, și unde viziunea lor în arta portretului, modernă și inovatoare, s-ar fi putut mai lesne bucura de apreciere.
Documentele nu preci­zează cu ce ocazie anume talentul celor două doam­ne a ajuns în atenția Casei Regale a României, dar se știe că, încă din 1921, au fost solicitate, în repetate rânduri, să imortalizeze momente importante din viața membrilor acesteia. Și au făcut-o atât de bine, încât în doar doi ani, atelierul Guggenberger-Mairovits a obținut titlul de "Fotograf al Casei Re­gale".

Aprecieri în presa vremii

Mărturii scrise despre activitatea celor două femei, în calitatea lor de "fotograf al Casei Regale", au fost publicate cu regularitate în co­tidianul german "Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt" din Sibiu. Iată câteva extrase pil­duitoare:
"Proprietarele atelierului Guggenberger-Mairovits au fost chemate la Sinaia, unde au făcut fotografii ale reginei, îmbrăcată în cos­tum național românesc, în parcul castelului. (...) Reginei i-au plăcut atât de mult probele fotografice, încât a mai comandat fotografii personale, precum și a altor membri ai familiei. (...) Regina a fost fotografiată în mare ținută, regele în uniformă de amiral (...). Alți membri ai familiei imortalizați pe plăci fotografice au fost Principesele Marioara și Ileana". ("Fo­tografii ale Familiei Regale" - nr. 14477/30 iulie 1921)
"Doamnele Guggenberger și Mai­rovits au fost invitate telegrafic de Regină la Bran. Au fost primite cu mare amabilitate de Majestatea Sa și de Principesa Ileana. La solicitarea Reginei, au realizat o serie de portrete și imagini de interior (...)". ("Regina la Bran" - nr. 14761/15 aug. 1922)
"În vitrina atelierului de artă fotografică Guggenberger-Mairovits sunt expuse o serie de fotografii ale reginei și ale regelui, în mare ținută, și cu atributele de încoronare. Foto­gra­fiile au fost realizate înainte de eve­niment, la Sinaia, unde regina le in­vitase pe proprietarele firmei sibiene. Este singurul atelier din țară care, înainte de încoronare, a avut parte de o asemenea onoare. Mai întâi au fost realizate pozele reginei, iar două zile mai târziu, cele ale regelui. "Înalta pereche" a fost atât de impresionată de con­cepția artistică și de modul desăvârșit de execuție a fotografiilor, încât și-a exprimat dorința ca acestea să fie declarate fotografiile oficiale ale încoronării". ("Noi fotografii ale cuplului regal" - nr. 14816/19 oct. 1922)
"Atelierul Guggenberger-Mairovits, «foto­graf al Casei Regale», a fost invitat telegrafic să realizeze fotografii ale Principesei Ileana și ale Prințului regent Nicolae (...). În urmă cu patru săptămâni, doamnele Guggenberger și Mairovits au realizat fotografii oficiale ale reginei Iugoslaviei". ("O nouă distincție" - nr. 15804/4 martie 1926)
"Doamnele Guggenberger-Mairovits, foto­grafe ale Casei regale, au fost invitate la Si­naia, pentru a-i poza pe regele George al Gre­ciei, pe regina mamă, Sofia, pe prinții Cris­tophor și Paul, pe Principesa Irina, precum și pe Prințesa noastră moștenitoare, Elena. Regina Elisabeta a Greciei și-a exprimat, de asemenea, dorința de a avea ședințe foto­grafice proprii. (...) Această invitație a în­semnat o mare onoare pentru o firma săsească, dovedind, totodată, marea pricepere a acelora care o conduc". (Nr. 15990/16 oct. 1926)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse, pe un panou, fotografii frumoase și clare de la înmormântarea Regelui nostru. În fotografii se pot vedea: gara din Curtea de Argeș, biserica, intrarea în criptă, Regina Maria lângă sicriu, sosirea convoiului la biserică, generali cu coroana și bastonul de mareșal, catafalcul, intrarea la castelul Cotroceni, ultimul drum, regele Mihai și Regina mamă, fotografii de grup ale familiei îndoliate și ale familiei cu oaspeții de onoare". ("Foto­grafii de la înmormântarea regală" - nr. 16228/5 aug. 1927)
"În vitrina atelierului Guggenberger-Mairovits sunt expuse fotografiile de la nunta Altețelor Regale, Principesa Ileana și Arhi­ducele Anton von Habsburg. Fotografiile, foar­te reușite, au fost lăudate de Regina Maria și de tânăra pereche. Cea din urmă a comandat un număr mare de fotografii care-i vor fi trimise la München, unde își va stabili reședința". ("Recunoaștere onorantă pentru fotografele Casei Regale, Guggenberger-Mairovits" - nr. 17497/14 aug. 1931)

Fotografa fără fotografii

În 1932, atelierul Guggenberger-Mairovits s-a mutat la București, pe Calea Victoriei 39. Astfel, legătura cu Familia Regală a devenit și mai strânsă, studioul ajungând, în scurt timp, unul dintre cele mai importante studiouri foto din capitală. În 1940, din cauza originii evreiești a Jolanei Mairovits, studioul a re­nun­țat, în titulatura firmei, la numele ei, iar după 23 august 1944, situația s-a schimbat în defa­voarea Idei Guggenberger, de astă dată dis­părând numele ei.
În 1948, studioul a fost naționalizat, iar fon­datoarea sa, Ida Guggenberger, a părăsit de­fi­nitiv România. Singura fotografie cu Ida Guggen­berger (obținută cu greu, prin ama­bilitatea unor intermediari, cărora le aduc mulțumiri), datează din anul 1930 și se află în arhiva personală a fiicei fotografei, copy­right-ul aparținându-i lui Konrad Klein (Gauting, Ger­mania).


(Material realizat cu sprijinul doamnei Gu­drun-Liane Ittu - Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu)