Începutul sfârșitului - Încălzirea globală face victime

Selena Lascu
- "Eu nu cred în încălzirea globală", stătea scris pe zidul unei case, parțial scufundată în apă, din cauza inundațiilor. Imaginea ironică a făcut înconjurul lumii, parcă râzându-le scepticilor în nas. Asta se întâmpla în urmă cu câțiva ani. Acum, numărul celor care pun la îndoială schimbările climatice s-a redus drastic. Și asta, pentru că efectele au devenit amenințătoare. Chiar și în România, care se confruntă pentru prima oară în istoria ei cu tornade. Oare ce urmează va fi și mai grav? -

Vârf de caniculă

Conform datelor înregistrate la stațiile meteoro­logice ale Agenției Naționale de Meteorologie și Hidrologie (ANMH), cei mai călduroși ani, din 1900 încoace, au fost în România 2015, 2017 și 2018, când norma climatologică în vigoare a fost depășită. Dacă noi, oamenii, am răzbit, natura a început să riposteze cu furie, devenind ea însăși o ame­nin­țare.

Tornade ca cea de la Drajna ar putea ajunge ceva obișnuit

Vă mai amintiți de tornada filmată în 30 aprilie, în județul Călărași, care a provocat fris­oane pe toate posturile națio­nale de televiziune? Ei bine, ea nu a fost nici prima și nici ulti­­ma care a bântuit, furioasă, pe teritoriul țării noastre. În inter­valul 1922-2015, au fost rapor­tate în România nu mai puțin de 129 de tornade. Cele mai multe erau însă catalogate drept sim­ple vârtejuri sau vi­jelii, și nu se comparau ca in­tensitate cu cea produsă în primă­vara acestui an. (Au existat și excepții, ca de pildă tornada de categoria F3+ (vântul având o viteză de peste 253 de kilometri pe oră), produsă pe 12 au­gust 2002, la Făcăeni, în inima Bărăganului, și în urma căreia trei oameni și-au pierdut viața și alți 15 au fost răniți, peste 400 de case au fost distruse sau avariate, 1.000 de persoane au fost sinistrate și o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost culcată la pământ.) Deși a provocat mult mai puține distru­geri, feno­menul meteorologic produs în această primăvară la Drajna i-a făcut pe români să înceapă să vorbească în mod deschis despre tornade. Dar și despre viito­rul acestora în țara noastră. Meteo­ro­logul ANMH, Mihai Timu, a declarat în fața jurna­liștilor că am face bine să ne obișnuim cu ideea tornadelor: "Cu siguranță, ar trebui să ne obiș­nuim, pentru că, așa cum anunțam, în ultimii 10-15 ani, faptul că tem­peratura medie la nivelul globului pe uscat și pe ocean este în creștere, în­seamnă o energie mai mare, o cantitate mai mare în sistem. Se evaporă tot mai mulți vapori deasupra oceanelor și, prin urmare, norii se dezvoltă și mai mult pe verticală. Cu cât norii se dezvoltă mai mult, cu atât feno­menele sunt mai violente sub ei. Iar noi ar trebui să ne obișnuim cu astfel de fenomene. Cea mai vulnerabilă zonă este Câm­pia Română".
La scurtă vreme după declarațiile meteoro­lo­gului, tornadele s-au ținut lanț, imaginile lor făcând înconjurul presei și al internetului. În plus, s-a mai înregistrat o premieră absolută: ANMH a emis în luna mai a acestui an primul cod roșu de tornadă, populația din zonele vizate fiind sfătuită să rămână la adăpost, în case.

Ninsori în miez de vară

În unele cazuri, încăl­zirea globală conduce, în mod paradoxal, nu doar la caniculă, ci și la perioade cu temperaturi neobișnuit de scăzute. Ca de pildă în România lunii iulie a aces­tui an, lovită, cu săptămâ­nile, de o nefirească răcoa­re, care în anumite locuri a culminat cu ninsori. Vor­bind despre zăpada care a acoperit Munții Rodnei în luna lui cuptor, primarul orașului Borșa, Sorin Ti­miș, mărturisea în presă că nu a mai auzit ca un ase­me­nea fenomen să se pro­ducă în regiune chiar în toiul verii. "În ultimele trei-pa­tru zile vremea s-a răcit treptat, iar în noaptea de marți spre miercuri a ful­guit sus pe munte, astfel că avem prima zăpadă pe Vârful Pietrosul Rodnei, la peste 2.300 de metri altitudine, înregistrată în luna iulie. Eu nu îmi aduc aminte să fi nins vreodată în luna iulie în Maramureș."

Zăpadă în deșert

Mai nou se întâmplă să se producă ninsori și inundații chiar și în deșert. În urma fenomenelor meteo neobișnuite pro­duse în ultimii ani ca efect al încăl­zirii globale, internetul e plin de ima­gini foto și video ale ploilor - uneori devastatoare - și ale nin­sorilor produse în anumite zone de­șer­tice. În 2016, presa interna­țională relata cu stupoare că în Sa­hara a nins pentru prima dată din 1976 încoace. În 2018, apărea o altă știre privind căderile de nea din deșert. Ca un semn că faptul începe să devină o obișnuință, titlu­rile aveau deja un ton complet diferit. Ele exprimau într-o mai mică măsură mirare, decât entu­ziasm în fața peisajului de po­veste înfățișat de du­nele de nisip pudrate cu zăpadă: "A nins în Sahara, iar imaginile sunt su­perbe", titra, de pildă, CNN, în ediția sa electro­nică.

Ploi diluviene

Zone dintre cele mai aride ale lumii au început în ultimii ani să fie lovite nu doar de ninsori, ci și de ploi atât de abundente, încât au condus la inun­dații catastrofale. În 2018, zona deșertică a Arabiei Saudite a fost inundată atât de tare, încât crescătorii de cămile nu mai știau cum să liniștească animalele speriate și cum să le aleagă traseul printre dune, astfel încât să le protejeze de puhoaie. Nici Ku­weitul sau Iordania nu au fost ocolite de preci­pitații. În 2018 a plouat în decurs de 24 de ore cât într-un an, inundațiile provocând asemenea daune, încât au determinat demisia ministrului kuweitian al Lucrărilor Publice, Hussam Al Roumi.

Canicula face ravagii în Australia

La începutul acestui an, după ce mercurul din termometre a indicat temperaturi record, de până la 46,6 grade Celsius, cel puțin 1.500 de vulpi zbu­ră­­toare, cu capul gri (specie de lilieci) au fost gă­site moarte, în grădinile botanice, în parcuri și pe ma­lurile râurilor din capitala Australiei de Sud, Ade­laide. Ecologiștii au estimat fenomenul ca fiind cel mai sever de acest tip consemnat până în prezent, gravitatea situației fiind cu atât mai mare, cu cât vulpile zburătoare sunt o specie de lilieci cla­sificată drept vulnerabilă. Liliecii australieni au un rol extrem de important, ei dispersând semințele și polenul, ceea ce ajută la dezvoltarea pădurilor.
Dezastrul provocat în Australia de valul de cani­culă din această iarnă nu s-a oprit însă aici, zona devenind un adevărat iad, pentru oameni și ani­male, deopotrivă. Au avut loc puternice incendii, peste 150.000 de gospodării și sedii comerciale au rămas fără curent electric și mii de păsări din ferme au murit. În Port Augusta, la 300 de kilometri de capi­­tală, s-au înregistrat 49,5 grade Celsius. Circa un milion de pești s-au asfixiat în apele lipsite de oxi­gen și aproape o sută de cai sălbatici au murit de sete, în albia unui râu complet secat.

India însetată

Aproape 50 de grade Celsius s-au înregistrat anul acesta și în nordul Indiei, unde sute de oameni și-au pierdut viața din cauza caniculei.
În Chennai (Madras), unul dintre cele mai mari orașe ale Indiei, aflat în sud-estul țării, încălzirea globală a lovit anul acesta într-un mod la fel de dur, printr-o secetă crâncenă, care a condus la o criză de apă fără precedent. Multe școli, hoteluri sau magazine au fost închise, iar spitalele au amânat operațiile care nu au fost considerate urgente. Oamenii au primit cartele pentru apă potabilă. Anul trecut, organizația guvernamentală "Niti Aayog" anunța că circa 200.000 de persoane din India mor anual din cauza lipsei de acces la surse de apă, iar alte 600 de milioane se confruntă cu stresul hidric extrem. Potrivit aceleiași organizații, Chennai este doar unul dintre cele 21 de orașe care ar putea rămâne complet fără apă până în anul 2021.

Un dezastru climatic afectează săptămânal planeta

La începutul lunii iulie, ONU a avertizat că un nou dezastru climatic are loc în fiecare săptămână - doar că de multe dintre aceste tragedii nu aflăm, întrucât ele sunt insuficient mediatizate. "Schim­bările climatice nu mai sunt ceva ce ar putea să ne afecteze în viitor, se în­tâmplă chiar acum. Adap­tarea la crizele climatice nu mai este o problemă pe termen lung, este una care are nevoie de investiții în acest moment". Potrivit estimărilor, costurile generate de dezastrele climatice se ridică, în fiecare an, la circa 520 miliarde de dolari pe an. ONU avertizează că dacă nu vom lua măsuri în această direcție, pur și simplu "nu vom putea supraviețui".

O soluție ingenioasă pentru combaterea încălzirii globale

Un documentar difuzat recent de HBO și narat de cunoscutul actor Leonardo di Caprio a venit cu o viziune dătătoare de speranță, în dezolantul peisaj al tematicii schimbărilor climatice. Documentarul explică, între altele, că reducerea cantității de dio­xid de carbon din atmosferă se poate realiza prin capta­rea și stocarea sa (cu condiția să ne mișcăm repede, pentru că, în caz contrar, procesul va deveni curând ireversibil). Dar cine poate capta și stoca acest carbon? Păi, de pildă, plantele! De aceea, printre soluțiile prezentate se numără agricultura urbană, care permite crearea unor veritabile oaze de verdeață, chiar și în mijlocul celor mai aglo­me­rate și îmbâcsite orașe ale mapamondului. Ideea este la mare modă, și o puzderie de grădinari urbani pasionați ticsesc fiecare centimetru pătrat de spațiu disponibil cu plante (cum se făcea și la noi, în jurul blocurilor, pe vremea lui Ceaușescu).