Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

DAN TRIFU (Fundația Eco-Civica) – „Primarii trebuie să înțeleagă că orașele au nevoie de oxigen, de arbori, nu de betoane”

Timp de patru ani, primarii Bucureștiului și ai multora dintre marile orașe ale Ro­mâ­niei au impus măsuri cu rezultate dra­­matice asupra calității și speranței de viață a populației. Au ascuns indicii gravi ai poluării, au ignorat propriile programe de îmbunătățire a ae­rului respirat de orășeni. Au ac­celerat, prin acțiu­nile lor criminale, impactul poluă­rii asupra popu­lației, al efectelor încălzirii globale, ce transformă orașele în cuptoare. Prin „Adminis­trațiile Dome­nii­lor Publice”, conduse, în multe cazuri, de in­frac­­tori dovediți, primăriile au masa­crat zeci de mii de ar­bori în zonele urbane, arbori vitali pentru să­nă­tatea locuitorilor. În ultimele săp­tămâni, în Bucu­­rești au pornit noi acțiuni furibunde de be­tonare a rădăcinilor copacilor, de ciuntire a arbo­rilor să­nă­toși, fără avize. L-am rugat pe Dan Trifu, vice­pre­ședintele Fundației Eco-Civica, ce a salvat în 24 de ani, prin acțiuni în instanță, nume­roase spații verzi, să ne explice dimensiunile acestor dis­tru­geri programate.

„Mafia imobiliară agresează și sufocă marile orașe”

– Noul primar al Capitalei este ecologist: Ni­cușor Dan. În campania lui, a susținut per­ma­nent „Bucureștiul verde”. Cum s-a ajuns ca, în marile orașe ale României, natura să fie ame­nin­țată?

– Este o problemă generală pentru marile orașe, pentru că acolo s-a constituit mafia imo­biliară, ce se impune prin sume uriașe puse în joc, și care ne aduce în această situație teribilă. „Eco-Civica” nu acționează doar în București, ci în toate zonele țării, oriunde primim reclamații. Să luăm câteva exemple. La Iași, s-a tăiat o alee de tei istorici, ca să se pună în loc salcâm japonez. Dat în judecată de cetățeni, primarul a pierdut în instanță și a fost nevoit să replanteze alți tei, dar răul fusese făcut. Și a făcut pui. Arborii din fața Palatului Culturii din Iași au fost tăiați, și ei, de Primărie. Un măcel! Oamenii ăștia nu înțeleg că orașele au nevoie de oxigen, că trebuie înverzite, nu betonate. Că trebuie să li se permită arborilor să absoarbă cât mai multe noxe provenite din tra­fic și din activități industriale. Vedeți ce repercu­siuni nocive au. În prezent există probleme cu pădurile de la marginea Iașiului și ale Galațiului, pe care ONG-urile și mii de oameni încearcă să le salveze. La Constanța am pierdut hectare cu mall-ul din Parcul Tăbăcăriei, și am pierdut a­proa­­pe tot spațiul verde din Mamaia. Pentru asta am sesizat de doi ani Parchetul, Agenția de Mediu și alte autorități. Parchetul ne-a promis că se va începe urmărirea penală. Am intervenit și în orașe din Gorj, unde arbori bătrâni și sănătoși erau în­lo­cuiți cu arbuști decorativi. Asta, în condițiile unei poluări extraordinare. Foarte multe probleme există și pe aliniamentele din Ilfov, în Pante­limon, Cernica, unde acei arbori de peste o sută de ani au fost tăiați aproape în totalitate, și în­locuiți cu tot felul de arbuști decorativi, corco­duși roșii, pe marginea unor drumuri intens cir­cu­late, po­luante. Unii primari emit autorizații de cons­truire fără să mai solicite actele de mediu, obli­gatorii. Sunt atâtea astfel de practici, încât nu le poți face față, nu poți stăpâni acești oameni cărora le lipsește cultura spațiului verde, a unui mediu de viață sănătos, așa cum spune și Consti­tuția. Toată lumea laudă Clujul. Într-adevăr, Clujul a menținut zonele verzi din oraș, în schimb, a dis­trus tot ce era verde pe dealurile comunei Florești, limitrofe orașului și s-a creat un dezastru de mediu. Mai mult decât atât, primăria voia să be­to­neze Someșul, să taie vegetația de pe malurile lui. Ați văzut ce proteste masive au fost, inclusiv în mass media. De asemenea, la Oradea, unde toa­tă lumea laudă centrul, te sufoci, pur și simplu, acel centru parcă este un cuptor. Și arborii ce măr­gi­nesc Crișul, râul ce străbate orașul, începuseră să fie tăiați. La Bistrița, cetățenii au atacat în ins­tan­ță decizia edilului de a transforma în parcare un spațiu verde protejat din centrul orașului.

– Aveți să ne dați și exemple pozitive?

– Nu pot da exemple de orașe ce și-au mărit sau îmbunătățit spațiile verzi, ci de unul care și le-a păs­trat, iar acesta este Botoșaniul. Are 28 mp per locuitor, singura localitate din România care res­pectă acest statut european. Probabil că n-a fost o zonă de investiții! Am observat, de altfel, că în multe orașe mai mici, de provincie, spa­țiul ver­de ră­mas de pe vre­mea ceaușistă s-a păs­trat. Ne bucu­răm să vedem prin țară orășele ce nu au fost afec­tate, au spațiile verzi păstra­te. Am putea lua exem­plu și de la ve­cinii noș­tri. Chiar săptă­mâna tre­cută am fost la Ru­se, la un „festival ver­de”, și am văzut că e plin de parcuri. Nu există ni­ciun metru pătrat afectat de construcții, de beto­nări, toate străzile au parte de aliniamente cu ar­bori majori, spațiul ver­de rămâne spațiu verde. E o fru­musețe să vezi acel centru împădurit al orașului.

„Toate primăriile de sector au creat dezastre ecologice în București”

– Cum s-a transformat spațiul verde din Bucu­­rești în acești ani?

Toaletări nesăbuite în București

– Avem lipsă minimum 1.200.000 de arbori în alveole. Știți ce fac autoritățile locale? Pur și sim­plu asfaltează, betonează alveolele. Întrebați arhitecții, inclusiv pe arhitectul șef, cum e posibil așa ceva. Profilul străzii te obligă să ai plantații în aliniament, și studiile legate de sănătatea popu­lației spun foarte clar că aceste plantații stradale reduc cu 40% poluarea și nivelul fonic în locu­ințe! Sunt extrem de benefice! Și ei, în loc să plan­teze, să amenajeze noi alveole, astupă zeci de mii de alveole de arbori în București. Legea spu­ne clar că este interzisă schimbarea de desti­na­ție a spațiilor verzi, dar „Agenția pentru Protecția Mediului” a acționat ca un complice în distru­ge­rea acestor spații. Foarte multe spații verzi dintre blocuri au fost afectate, noi aproximăm că peste 300 de hectare au dispărut, fiind înlocuite ilegal de betoane, parcări, construcții. Mai multe parcuri ale Capitalei au fost ciuntite sau betonate, avem mai multe procese pe rol pe acest subiect.

– Care sunt dușmanii cei mai învrăjbiți ai naturii bucureștene?

– Campioanele betonărilor sunt primăriile sectoarelor 3 și 4. Pe Șoseaua Berceni, 1.500 de ar­bori au fost tăiați fără avize. Tot Primăria Sec­to­rului 4 a betonat 2,5 hectare din Parcul Tine­retului, fără drept, pentru a face o parcare sub care a îngropat o parte din cei 250 de arbori tăiați și tocați. Voi mai aminti aici doar una dintre celelal­te mari probleme ale orașului. Faptul că nu s-a plantat niciun metru pătrat de pădure din ceea ce Planul Urbanistic General din 2000 a stipulat a fi centura verde a orașului. Se dau, în schimb, auto­rizații de construcție în acea zonă, care ar fi putut avea un uriaș efect benefic pentru locuitorii ora­șu­lui.

– Despre toaletări ce părere aveți? Cum pot fi ele oprite?

– În București, la fel ca în multe localități din țară, s-a ajuns ca primăriile să taie copaci fără niciun fel de aviz. Fac parcări și alte lucrări pentru care nu au niciun fel de acte, și astfel, toate aceste ile­galități pe teri­to­riul unui oraș sunt greu de urmărit. Avi­zul emis de Di­recția de Mediu a Pri­mă­riei Capitalei, sin­gura instituție abili­ta­tă să aprobe aceste „toa­letări”, trebuie să înso­țească fiecare lucrare. Scrie clar că în pe­rioa­da de vege­tație a arbo­rilor nu se admit niciun fel de intervenții, cu ex­­cep­ția urgențelor, crăci uscate, arbori în­cli­­nați, ce pre­zintă un pericol pentru cetățeni etc. Acolo scrie și felul în care se fac aceste puneri în valoare a ar­borilor, sunt descrise exact etapele ce trebuie ur­­mate. Ca la grădiniță. Avizul ajunge la Primă­rii­le de sector, care, prin ADP-uri, ciopârțesc acești arbori, lăsându-i ca niște stâlpi de telegraf. Această nenorocire a arborilor afec­tea­ză foarte grav calitatea mediului în oraș și, im­plicit, sănă­tatea populației. Imaginați-vă ce se în­tâmplă când faci asta la zeci de mii de arbori. ADP justifică costuri enorme, de până la 2.000 de lei decontul pe „toaletarea” unui copac. Sunt le­gați prin culo­ri­le partidului, prin afaceri cu pri­marii și celalalte gru­puri. Gândiți-vă ce cantități uriașe de lemn dis­par. Tu ai un oraș de 200 km2, o vegetație im­por­tantă, păi tot lemnul ăsta trebuie să se regă­seas­că în acte, iar banii să vină la bu­ge­tul primă­rii­lor. Or, oamenii ăștia taie totul în duș­mănie totală, și nici măcar nu știm unde se duce lemnul. Toate primăriile sectoarelor Bucureștiului au creat, invariabil, un dezastru de mediu prin aceste toaletări excesive și transformarea arborilor în „stâlpi de telegraf.”

Foto: AGERPRES (1)

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian