Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Stăpâna comorii, CHRISTINE “LA GRANDE”: “Mie îmi plac bufnițele. Sunt animale foarte înțelepte”

– Sunt 40 de ani de când Christine Lagarde se afirmă într-un domeniu al bărbaților: lumea financiară. În prezent este șefa “Băncii Centrale Europene”. Cum reușește o femeie să izbândească astfel? –

O minte fenomenal de iute

Una dintre cele mai puternice femei ale lumii (Foto: Guliver/Getty – 4)

“Vă numărați printre porumbei sau printre șoimi?”, a dorit să știe despre ea un reporter, după ce, cu câteva zile înainte, Christine Lagarde se mu­tase în noul ei birou. Se află la etajul 41 al Băncii Centrale Europene din Frankfurt, la 185 de metri deasupra ora­șului. Este începutul lunii noiem­brie a anului 2019 și, pentru Chris­tine Lagarde, momentul mar­chează apo­geul carierei ei de până atunci. Ca pre­ședintă a BCE, ea coordo­nea­ză po­litica monetară a zonei euro, unul din­tre cele mai importate roluri pe care le poți juca în lumea finan­țelor.

În jargonul băncilor cen­tra­le, “po­­rumbeii” sunt adepții unei poli­tici fis­cale relaxate, în vreme ce “șoimii” favorizează o politică fis­cală strictă. Când reporterul a între­bat-o pe Chris­tine Lagarde unde anu­me se plasează, el se aștepta la un răs­puns care să-i dezvăluie cărei tra­diții i se simte mai apropiată noua șefă a Băncii Centrale Eu­ropene. Răs­punsul ei a fost însă: “Mie îmi plac bufni­țele. Sunt ani­male foarte înțelep­te”. Replica poate să pară una cochetă pen­tru cei care nu știu că Chris­tine La­garde nu s-a rezumat niciodată la a îndeplini aș­teptările altor persoane. Pe tot ce face, își pune pro­pria amprentă. “Scopul băncii centrale”, a adău­­gat Lagarde cu acel prilej, “este de a utiliza poli­tica monetară eco­logică pentru a promova în viitor protecția climei, de a com­bate inegalitățile la nivel mon­dial și de a crește gradul de con­știen­tizare pe tema femeilor a­flate în funcții de condu­cere”.

Crearea unui echilibru este o preocupare care a însoțit-o pe La­garde, în vârstă de 65 de ani, de-a lungul întregii cariere, și acesta este și motivul pentru care stăptâ­nește atât de bine această artă. Fostul ministru american al Fi­nan­țelor, Timothy Geithner, a fost în­cântat până peste poate de “mintea ei fenomenal de iute, de căldura pe care o degajă și capa­citatea ei de a construi punți”. Un cunoscut de-al lui Lagarde a explicat la un moment dat că ea a combinat degajarea de tip ame­rican cu arta păstrării distan­ței. Aceasta din urmă este legată și de cursul pe care l-a urmat viața ei.

“Nu te lăsa pusă la colț de netrebnici”

Christine Lagarde avea 25 de ani și tocmai își încheiase studiile juridice, când o mare firmă de avocatură din Paris i-a oferit o slujbă, dublată însă de atenționarea că, în calitate de femeie, nu are rost să viseze că va deveni vreo­dată partener. Chris­tine Lagarde a refuzat o­fer­ta și a lucrat ca avocat de drept comercial, pentru firma multinațională de avocatură “Baker McKenzie” din Chica­go, fără a uita nicio clipă sfatul primit de la tatăl ei: “Nu te lăsa pusă la colț de netrebnici”.

Se pare că această atitudine e utilă când trebuie să le faci față unor personalități de tip alfa. După cum a povestit într-un interviu Olivier Lallouette, cel mai tânăr dintre cei trei frați ai ei, ea a înotat mereu împotriva curentului. Când a murit tatăl ei, care suferea de o boală a sistemului nervos central, Christine Lagarde avea 17 ani. Ea a văzut cât de greu îi era mamei ei să-și crească singură cei patru copii. Asta n-a împiedicat-o să-și întemeieze mai târziu propria familie.

În cei peste 20 de ani în care Christine Lagarde a lucrat la “Baker McKenzie”, ea s-a măritat, a fă­cut doi băieți, a ajuns să conducă biroul parizian și a sfârșit prin a fi numită “doamna președinte”. Pri­vind în urmă, ea vorbește despre această etapă ca reprezentând una dintre cele mai mari provocări ale vieții ei. “Când fiii mei erau mici, se întâmpla adesea să nu pot parti­cipa la serile părinților, pentru că eram în sala de judecată”. Ea con­tinuă să se simtă vinovată, chiar dacă fiii ei, Pierre-Henri și Thomas, care au între timp 34 și, respectiv, 32 de ani, spun astăzi că s-au des­curcat bine cu această situație. Lucrurile n-au fost sim­pli­ficate nici de faptul că o profe­soară i-a reproșat la acea vreme Christinei Lagarde că problemele școlare ale unuia dintre fiii ei ar fi avut de-a face cu activitatea ei profesională, că ma­riajul ei avea de suferit din cauza pendulării ei între Chicago și Paris, că firma, care între timp a devenit a doua ca mă­rime din lume, se afla într-o situație atât de proastă, încât niciun băr­bat nu voia să o con­ducă. Măcar acest din urmă aspect s-a do­vedit până la urmă o șansă.

Unde-s doi puterea crește. Cu Angela Merkel

La fel cum a fost și ocazia apărută în 2007, când Christine Lagarde a preluat mi­nis­terul fran­cez al Finanțelor, și cea de patru ani mai târziu, când ea a ajuns la șefia “Fondului Mo­netar Inter­național” (FMI). Pre­de­cesorul ei, Dominique Strauss-Kahn a trebuit să se retragă în urma acu­zațiilor de viol care i-au fost aduse. Iar când Chris­tine și-a făcut apariția la sediul cen­tral din Was­hing­ton, a ținut ca tuturor să le fie limpede că va conduce într-un stil nou. Nu doar că a cerut să i se întindă în birou un covor cu model banal de tip zebră (“Voiam ca funcționarii din domeniul fi­nanțelor, consi­derați niște introvertiți, să pri­vească la mine, nu la pan­tofii mei”) . A decorat pereții bi­roului cu caricaturi din ziare, care o pre­zentau drept personajul domi­nator, biciuindu-i pe ban­cheri, genul ei de umor cu care sunt întâmpinați oamenii care-și dau prea multă importanță. În lumea finan­ciară, dominată de bărbați extrem de încrezători în sine, această atitudine este mai mult decât bine­venită.

Lucrurile au decurs în mod asemănător și în privința temelor pe care Christine Lagarde – prima femeie la conducerea FMI – le-a inclus pe agendă, între acestea numărându-se, înainte de toate, egali­ta­tea de gen. Criticilor le-a răspuns că promovarea femeilor sporește viteza de creștere și face eco­no­miile naționale mai rezistente. Acesta este și mo­tivul pentru care, de fiecare dată când se află într-o călătorie oficia­lă, poartă cel puțin o discuție ex­clusiv cu femei. “Girl’s night out” numește ea aces­te întâlniri, din care află ce ar trebui să se schim­be prin partea locului din perspectivă feminină.

“Limbajul se numără printre primele lucruri pe care trebuie să le schimbăm, dacă vrem să ne facem înțeleși”

Când a debutat în noiembrie 2019, la Frankfurt, ca șefă a BCE, ea a demonstrat fără dubiu că lu­crurile vor decurge și aici în mod diferit. De pildă, modul în care se va vorbi despre politica monetară. “Limbajul se numără printre primele lucruri pe care trebuie să le schimbăm, dacă vrem să ne fa­cem înțeleși”, a spus atunci Lagarde. Ea a învățat încă de pe când era copil cât de important este să-ți alegi cuvintele potrivite. Tatăl ei era profesor de literatură engleză, iar mama ei profesoară de limbi vechi. Ea însăși este înzestrată cu incre­dibilul dar de a vorbi despre teme precum creșterea econo­mică, ratele dobânzilor și deficitele comerciale externe în așa fel încât conexiuni dintre cele mai complexe devin inteligibile.

Ziua începe la ora 5 dimineața

Cu Xavier Giocanti, partenerul ei de viață

Cum reușește să le gestioneze pe toate? Fosta înotătoare de sincron este disciplinată. La ora cinci dimineața își începe ziua, la șase face yoga. Nu fumează, are o alimentație de tip vegetarian și nu bea alcool la evenimente. Acest fel de a fi o ajută să facă față vieții stresante pe care și-o împarte între Frankfurt, New York, Paris, Chi­cago și Marsilia, unde locuiește partenerul ei, Xa­vier Giocanti. În decursul anilor, ea și-a con­struit în aceste locuri o rețea unică, internațională. Cei care o cunosc spun că se pricepe la oameni. Câștigă de partea ei atât colegi, cât și adversari, cu ajutorul argumentelor, al empatiei și emoției. La care se adaugă felul în care se prezintă. Christine Lagarde iese în evidență prin înălțimea ei de 1,80 metri, ținuta dreaptă, părul cărunt și eleganța care o ca­racterizează. Ea este un exemplu al felului în care pot fi întrepătrunse “excentricitatea, femini­tatea și puterea”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian