• Hăruit de Dumnezeu cu comori istorice, una mai spectaculoasă decât alta, județul Hunedoara a primit, în ultimii ani, milioane de euro de la Uni­unea Europeană, pentru a-și moderniza obiectivele turistice: Am­fiteatrul roman din Sarmizegetusa, Castelul Nopcea din Săcel – și des­chiderea, la Orăștie, a unui mare muzeu dedicat exclusiv civili­za­­ției dacice. Mi­lioane de euro, care vor oferi – nu doar sa­tistacție cul­turală vizita­to­rilor, ci și prosperitate locuitorilor din sa­te­le zonei, meș­teșugari și an­tre­prenori •

Bani europeni, istorie românească

Greu de găsit un loc mai ofertant pentru un turist decât Țara Hațegului! Înconjurați de coroana de pia­tră a Munților Retezat, Poiana Ruscăi și Stănișoarei, oferă și repere de primă mână ale istoriei vechi, pre­cum cetățile dacice din Munții Orăștiei sau situl UNESCO de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, bise­rici unice, ca aceea de la Densuș, edificii medievale, misterioase și falnice, precum castelul Corvineștilor de la Hunedoara sau numeroasele conace ce amin­tesc de rafinata aristocrație ardeleană din epoca mo­dernă. Victime ale delăsării și lipsei de resurse în epo­ca comunistă, ambiția autorităților locale de azi a schimbat enorm, în ultimii ani, ofertele istorice ale Țării Hațegului, stimulând și turismul: proiecte cu viziune – finanțate cu milioane de euro de mult-hulita Uni­une Europeană! – aduc la viață povești cap­ti­vante și perspective surprinzătoare asupra istoriei noastre. Numai în acest început de toamnă au fost inaugurate, după ample lucrări de conservare și re­novare, două obiective turistice esen­țiale pentru istoria Țării Hațe­gu­lui – amfiteatrul roman de la Sarmize­ge­tusa, care arată ca „suratele” sale din Occident, și vechiul castel al celebrei familii de nobili români maghiarizați Nopcea de la Săcel, casa legendarului „Față Neagră” despre care am relatat pe larg în revista noas­tră. Despre al treilea obiectiv major, finanțat din bani europeni în județul Hunedoara, care va fi inaugurat anul viitor, vă ofe­rim informații în pre­mieră: în centrul orașului Orăștie se va deschide, într-o superbă clădire de epocă renovată, un muzeu dedicat în ex­clusivitate civilizației dacice, pro­iect cultural unic în România pe ur­mele căruia am pornit, prin Țara Ha­țegului, în acest început de toamnă, pentru a vă oferi informații la fața locului. Dar să le lu­ăm pe rând.

SARMIZEGETUSA

Concept modern pentru amfiteatrul antic

Acum un deceniu, când am vizitat ultima oară situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, îndrumat de regretatul profesor Alexandru Diaconescu, din Cluj, discursul înflăcărat al ghidului meu reușea să mascheze perfect sărăcia de informații de la fața locului. M-am simțit cu adevărat privilegiat: cum să înțelegi altfel monumen­ta­litatea fostei capitale a Daciei Roma­ne, când la fața locului nu vezi decât fundațiile, nu mai înalte de jumătate de metru, ale fostelor clădiri imperiale?! Necesitatea unor ample lucrări de conser­va­re a ruinelor antice și de amenajare a locului, după un concept modern, erau clare. Nu ideile lipseau, cât banii. Între timp, ideile s-au transformat în proiecte concrete, iar banii s-au găsit – cum altfel? – prin aplicații pentru finanțări eu­­ro­pene. Acum, fosta arenă romană de pe marginea drumului dinspre Hațeg spre Caransebeș e de nere­cunoscut: un spațiu spectaculos, neconvențional, în care nu doar că poți pătrunde, la propriu, în marea istorie, dar poți asista și la spectacole de bun gust, cum erau acelea din urmă cu mii de ani, oferite aris­tocrației romane! După serioase intervenții de con­ser­vare și restaurare, amfiteatrul roman de la Sar­mizegetusa a fost inaugurat cu fast la începutul lunii Au­gust. Peste ruinele vechi s-au ridicat gradene ele­gante; sub ele au fost expuse piese valoroase desco­perite la fața locului, care sugerează fidel cum asis­tau romanii la spectacolele antice. Iar vechea arenă, în care luptau gladiatorii, s-a transformat într-o scenă culturală, pe care vor concerta mari orchestre și trupe muzicale ale lumii, pe care se vor desfășura confe­rințe sau se vor juca piese de teatru.

E doar finalul primei etape a unui proiect la care specialiștii visează de mai bine de un deceniu, spune Liliana Țolaș, manager al Muzeului Civilizației Da­cice și Romane din Deva, instituția care administrea­ză situl de la Sarmizegetusa. „În urmă cu 10-12 ani, am pornit un mare proiect de punere în valoare a sitului de la Ulpia Traiana, astfel încât să devină un loc în care vizitatorul să rămână mai mult timp. Da­torită acestui sit, în comuna Sarmizegetusa, partea de cazare și de prezentare a produselor tradiționale e avansată, față de alte locuri din Țara Hațegului. Dar noi rămăseserăm oarecum în urmă cu ame­najarea sitului. Așa că am pornit pe două direcții mari: prima, dedicată restaurării, conservării și rea­bilitării amfiteatrului roman, și a doua, dedicată ame­najării unui muzeu de sit, cu poartă monumen­tală de intrare și cu spații comerciale. E clar că avem nevoie de o construcție care să pună în valoare zona de intrare a sitului: această poartă monumentală va pune în valoare descoperirile arheologice,printr-o podea de sticlă, așa cum se întâmplă peste tot în Europa, vom avea și un spațiu de conferințe, unde vizitatorii se vor putea plimba virtual în situl arheo­lo­gic, vom avea și o zonă de spații comerciale pen­tru producătorii din zonă. Am reușit să finalizăm prima direcție: restaurarea, reconstrucția și ame­naja­rea amfiteatrului roman, primul din România de o asemenea anvergură, un proiect de peste 5 milioane de euro, realizat de Institutul Național al Patrimo­niului, cu bani europeni. Au lucrat aici cei mai buni specialiști pe care îi are țara în acest moment – ar­heo­logi, conservatori, restauratori, arhitecți, colegii mei de la muzeul din Deva. E un proiect în acord cu viziunea europeană din acest moment, aceea de punere în valoare a monumentelor cu posibilitatea ca lucrările să fie reversibile. Dacă peste 50 de ani o altă echipă de specialiști, cu altă pregătire, va spune că amfiteatrul roman ar putea fi pus în valoare mai bine, printr-o nouă formulă arhitecturală, totul se va putea demonta și reface”, explică managera mu­zeului din Deva. Cel mai important, adaugă ea, e că s-a realizat un lucru nemaipomenit: conservarea monumentului, pentru care niciodată nu sunt bani și specialiști suficienți în România. „Au fost conser­vate zidurile romane originale, de acum 2.000 de ani, după care s-a făcut această construcție reversibilă. Din 2026, Muzeul din Deva, în parteneriat cu insti­tu­ții de cultură din România și din străinătate, va putea să orga­ni­zeze în acest amfiteatru eveni­mente de mare calitate și anvergu­ră, inclusiv concerte de operă. Ideea noastră e să ducem până la nivelul maxim de utilitate inves­tițiile în aceste monumente, să nu ne oprim la faptul că le-am res­taurat, pentru ca apoi să le lăsăm să zacă goale. Monumentele goa­le nu spun povești, monu­mentele fără patrimoniu expus, fără specialiști, sunt doar niște ziduri! Lumea așteaptă altceva de la noi și sper că am reușit să realizăm aceste lucruri”.

Dragi cititori ai acestor rân­duri, dacă pașii vă duc în superba Țară a Hațegului, din inima Tran­silvaniei, opriți-vă pașii și la situl de la Sarmizegetusa! Noua sa înfățișare vă va ajuta să înțelegeți mai bine cum arăta locul în care romanii se adunau cu miile, ca să asiste la serbări publice sau la celebrele lupte de gladiatori…

SĂCEL

Castelul Nopcea: de la blestem la minune

Șefa de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva e tot timpul pe fugă. Cu toate astea, mă re­întâlnesc din nou cu ea la Castelul Nopcsa din co­muna Săcel, din Hațeg, recent renovat, după o in­vestiție de peste 2 milioane de euro, și introdus, în pre­mieră, în circuitul turistic al Țării Hațegului. Pri­vesc din poartă noua față a castelului și nu-mi cred ochilor. Acum 13 ani, când, împreună cu doi prieteni de nădejde ai „Formulei AS”, Emerich Szuhanek și Ovidiu Rizopol, ne-am pornit să-i dăm de cap fai­moasei legende locale a lui „Față Neagră” (cel mai probabil, un important personaj din familia nobiliară românească Nopcea, maghiarizată Nopcsa), castelul din Săcel era o dărăpănătură. Sanatoriu pentru copii cu tulburări mentale grave, pe vremea comunis­mu­lui, fosta reședință a lui „Vasilică Nopcea”, cum îi spuneau prietenii lui, patrioții români de la 1848, ajunsese în ultimul hal: cu greu am intrat atunci înăuntru, trecând peste cerbicia unui paznic, mai degrabă rușinat de starea în care se găsea castelul, decât încăpățânat să-și apere teritoriul. „Ăsta e bles­temul!”, spusese, confirmând, cumva, interminabi­lul șir de povești teribile, puse pe seama familiei Nop­cea. Ca să ajung până sus, la etaj, m-am văzut nevoit să calc peste un covor din bucăți desprinse din tavan și cioburi din vechile vitralii. Am plecat atunci de la Săcel încărcat de legende, dar și cu ima­ginea neagră a dezastrului și cu sentimentul că nimic nu se va mai schimba vreodată acolo. Cu atât mai mare mi-a fost bucuria când, acum câțiva ani, am aflat că încep lucrări de renovare la Castelul Nop­cea. Dar cum la noi astfel de inițiative durează până uiți de ele, am fost surprins, recent, de știrea că noul obiectiv turistic e gata de vizitare.

Ghidat de experții Muzeului din Deva, pășesc prin luxul nobiliar de odinioară, readus la viață ca prin minune. Ca de obicei, în spatele „minunii” se află o muncă de ani de zile. „Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva a fost consultat încă de acum 13 ani, în legătură cu inten­ția de restaurare a Castelului Nop­cea. Finanțarea nu a fost identificată atunci, dar acum câțiva ani a apărut o axă de finanțare pentru monu­men­te istorice, iar CJ Hunedoara a ac­tua­lizat imediat proiectul vechi. La finalizarea lucrărilor, am fost din nou consultați cu privire la modul în care îi putem da o utilitate acestui monument. Pentru mine, restaurarea unor monu­men­te istorice trebuie să aibă un scop superior, acela de punere în valoare a patrimoniului și de a ajuta dezvoltarea comunității locale. Muzeul nostru are un patrimoniu extrem de valoros, pe componenta de Științele Naturii și Antropologie. La Deva, în urmă cu mulți ani de zile, chiar a existat un muzeu de Științele Naturii, desființat în preajma Revoluției. Tot acest patrimoniu a stat în depozite în ultimele decenii. Când CJ a decis darea în adminis­trare către muzeu a castelului Nop­cea, pen­tru noi a fost un mare câștig. Ni s-a oferit șansa de a scoate la lumină tot acest patri­moniu, adunat în zeci de ani. Într-un timp record, colegii mei au reușit să des­chi­dă prima expoziție dedicată istoriei familiei Nopcea. Venim cu elemente de noutate pentru vizitatori, dar vom avea grijă și de co­lecțiile pe care le vom aduce aici de la Deva”.

În viziunea conducerii viitorului Muzeu al Civilizației Dacice și Romane din Orăș­tie, cei care ajung în Țara Hațegului ar tre­bui să vină mai întâi la Castelul Nopcea, unde vor primi toate informațiile pentru un tur complet al regiunii. „Este unul dintre sco­purile noastre, acela de a transforma Castelul Nopcea în acel pilon în jurul că­ruia să se contureze mai multe circuite de vi­zitare, care să conecteze între ele mo­nu­men­tele istorice și siturile arheologice, dar să lege și comunitățile locale, prin pro­mo­varea patrimoniului gastronomic, a tra­di­țiilor și culturii din Țara Hațegului. Tocmai lucrăm la un concept prin care vizi­tatorii să găsească direcțiile cele mai scurte între monumentele din Țara Ha­țe­gului, zonele cu puncte gastrono­mice și asociațiile care promovează tra­dițiile din zonă. Lucrăm cu Consi­liul Județean la un proiect prin care mu­zeul să devină partener cu primării­le din Țara Hațegului: anul viitor, în această curte veți găsi producătorii din Țara Hațegului, care vor veni cu pro­du­se gastronomice, cu produse tradi­țio­nale meșteșugărești. Aici avem o curte generoasă, cum nu avem nici la De­va, nici la Castelul Corvinilor. Să­celul trebuie să devină un loc în care vi­zitatorii se întâlnesc, atât cu patri­moniul cultural, istoric, prin acest mo­nument superb, cu tot ceea ce pot oferi colegii mei muzeografi și arheologi, care vor organiza aici tot felul de ac­tivități, dar și cu producătorii din Țara Hațegului”.

ORĂȘTIE

Muzeul Civilizației Dacice, gata în 2026!

Stau la povești cu doamna ma­na­ger Liliana Țolaș, în dichisita biblio­tecă cu cărți rare, de la parterul Caste­lului Nopcea, în locul în care acum un deceniu molozul îți trecea de gleznă. Saltul făcut de România în ultimii ani se vede cel mai bine în astfel de rea­lizări. Dar și în ambiția de a visa la ce­va încă și mai mare: „Sincer, la ca­pitolul cultură, sunt lucruri care nu se mai întâmplă în niciun alt județ din Ro­mânia”, îmi spune gazda, cu sigu­ranța celei care știe că nu poate fi bă­nuită de falsă modestie. „Anul 2026 va fi extrem de important pentru noi: va trebui să ară­tăm ce putem face într-un amfi­tea­tru roman funcțional, va trebui să arătăm ce putem face într-un castel funcțional, cum este Castelul Nop­cea, va trebui să arătăm ce putem expune în singurul muzeu construit după Revoluție în România – Mu­zeul Civilizației Dacice de la Orăștie”. O opresc din visare pe specialista din Deva: planul organizării unui mare mu­zeu al civilizației dacice a trecut com­plet pe sub radarul presei cen­trale! Liliana Țolaș îmi oferă bucu­roasă detaliile grandiosului proiect: „Va fi un muzeu găzduit de o clădire monument istoric, o construcție de 5.000 de metri pătrați, care va fi re­cepționată în 2026 și care va găzdui o expoziție de­dicată în exclusivitate cetăților dacice și civilizației dacice în ansamblu. Vor fi acolo obiecte pe care le vom aduce din toată România, piese excepționale, care vor putea fi văzute în acest muzeu, chiar în centrul municipiului Orăștie. Avem, așadar, trei noi piloni – Țara Hațegului, cu Castelul Nopcsa, capita­la romană cu amfiteatrul de la Sarmizegetusa, cu muzeul de sit și poarta monumentală de intrare, iar în zona patrimoniului dacic, va fi acest muzeu de la Orăștie, pe care îl vom deschide în 2026. E un pro­iect pe care l-am propus cu ani în urmă, iar cei de la Consiliul Județean au înțeles necesitatea unui muzeu în care vizitatorii să vadă povestea acestor cetăți da­ci­ce în cel mai mic amănunt, prin intermediul unei ex­poziții de mare anvergură, cu foarte multă informație și cu specialiști care vor sta la dispoziția vizitatorilor”.

Brățările dacice, readuse acasă

Plec din Săcel, direct spre Orăștie, să văd, „in situ”, viitorul sediu al Muzeului Civilizației Dacice. La fața locului, ghid îmi este, bineînțeles, neobositul istoric Mihai Căstăian, care îmi face un tur al recent finalizatei cetăți medievale a Orăștiei, în mijlocul zidurilor căreia se găsește și sediul noului muzeu. Centrul orașului, care arăta spectaculos și până acum, cu patina lui istorică neatinsă, e întregit mai nou de un obiectiv turistic de primă mână – Cetatea medievală – care va cuprinde și Muzeul Civilizației Dacice. Fost colegiu, clădirea construită în secolul XVII, deja renovată pe dinafară, e la faza finisajelor de interior. Mihai Căstăian mă convinge că va fi ceva cu adevărat spectaculos. „Această clădire va fi sufi­cient de sigură pentru a adăposti marile descoperiri arheologice din Munții Orăștiei, printre care și bră­țările dacice. Normal, bunurile culturale ar trebui să revină la locul unde au fost găsite, în con­diții de siguranță, desigur. Nu le poți lăsa în cetăți, tocmai pentru că e o problemă de siguranță, dar aici sunt ziduri groase de 2 metri! De anul viitor, îi vom aștepta la Orăștie pe turiști și pe amatorii de is­torie să-și clarifice informațiile obținute, după vizitarea cetăților dacice. În Țara Hațegului ai Munții Retezat, ai o droaie de obiective care merită văzute nemijlo­cit. E foarte important să intri în atmos­fe­ra locului, ca să simți cu adevărat forța istoriei…”.

Până să ne despărțim, ocolesc împre­ună cu Mihai Căstăian clădirea monu­men­tală a viitorului muzeu, în care s-au investit alte peste 5 milioane de euro din fonduri europene. Peste un an, locul aces­ta va deveni unul dintre cele mai atractive obiective turistice din Ardeal. În ultimii ani, s-a scris și s-a vorbit atât de mult des­pre daci, acum, în sfârșit, se face ceva con­cret pentru a le onora istoria. Cu bani europeni, să nu uităm asta!