Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Adevărul despre canabis

– Povestea unui întreprinzător român care se luptă cu morile de vânt –

Cea mai importantă plantă din lume și cea mai greșit înțeleasă

Foto: Shutterstock

Canabis. Pe românește, cânepă. Simpla po­me­nire a acestei plante, atunci când vine vorba de pro­duse preparate din ea, provoacă priviri neîn­cre­zătoare, pline de semnificații sau chiar îngro­zite. În mintea majorității oamenilor, cânepa este echi­valentă cu dro­gurile. Aproape ni­meni nu asociază canabisul cu partea lui bună: extractul natural de canabi­diol, care are po­tențialul de a re­vo­luționa medicina. În fiecare an apar în întreaga lume mii de studii noi privind în­sușirile pozitive ale canabisului: ges­tio­narea durerii (chiar și în cazul cance­rului), tratarea boli­lor neurologice, au­toimune și dege­ne­rative. Sau utilitatea fibrelor de cânepă rezis­tente, care ar putea înlocui plasticul dăunător me­diu­lui, în industria vestimentară, de încălțăminte, aero­nautică sau automobilistică. Ca să nu mai vorbim de cânepă ca plantă energetică sau ca furni­zor de oxigen, care protejează clima. După cum explică antreprenorul român Andrei Apetrei, care s-a spe­cializat, din 2016, în cultivarea canabisului, sunt cunoscute peste 50.000 de utilizări durabile ale acestuia. Totuși, mulți asociază cu­vântul canabis cu un singur lucru: mari­juana! Canabisul este, fără îndo­ială, cea mai greșit înțeleasă plantă din lume. Dar o prejudecată este greu de înlăturat. Chiar și printre așa-zișii experți. Cum sunt, de exemplu, cei din Ministerul A­griculturii din România, care stabilesc reglemen­tările pentru cultivarea și vân­zarea preparatelor din cânepă. Andrei Ape­trei se numără printre păgubiți. Se­mințele lui ecolo­gice au căutare în în­trea­ga lume. Uleiul de cânepă ozo­nat, cu extract de cana­bidiol îmbo­gățit (CBD) și spectru natural com­plet de bioflavonoide și terpene, pe care îl produce împreună cu parte­nerul său de afaceri, Daniel Han­ga­nu, a câștigat anul trecut un premiu în Anglia, la Birmingham, la cel mai mare târg comercial pentru produ­cătorii de CBD din Europa.

Cine acționează primul, câștigă

Andrei Apetrei

Andrei Apetrei este un om de afaceri pasionat. De-a lungul timpului, s-a îndreptat din ce în ce mai mult către produse ecologice și sustenabile. I-a fost clar că acesta este viitorul. Apetrei a construit „Adnana Residence” în Buftea, primul sistem de case pasive din România, cu energie solară și pom­pe de căldură, și a înființat peste 250 de hec­tare de culturi de Paulownia, un gen de arbori din China, cu creștere rapidă, al căror lemn este utilizat în con­strucția navală, la fabricarea celulozei, hârtiei și mobilierului, dar care este adecvat și pentru pro­du­cerea bioetanolului și a peleților. Pasiunea pentru cânepă și-a descoperit-o mai degrabă întâmplător. La o conferință despre biomasă, l-a auzit pe minis­trul de atunci al Agriculturii, Daniel Constantin, afirmând într-o discuție cu un secretar de stat, că ar fi „dat liber la cultivarea cânepei” și că nu mai era necesară o autorizație de la DIICOT. „L-am între­bat imediat cine cul­ti­­vase până atunci câ­nepă în Româ­nia”, își amintește Apetrei. „Ca om de afaceri, am sesizat ime­diat o oportuni­tate. Legea era com­plet nouă și cine ac­ționează primul câș­ti­gă piața!”

Restul poveștii su­nă ca un roman de a­venturi: Apetrei a te­le­fonat la Minis­te­rul Agriculturii, de unde a fost trimis la „mai-marele câne­pei” din România, prof. Valeriu Tabără. Acesta a de­plâns declinul plantei, care era odi­nioară cultivată în mod tradițional (înainte de 1990, existau la noi în țară 36 de centre industriale pentru prelucrarea cânepei, care au dispărut aproape com­plet după Revoluție, din cauza „isteriei marijuana” și a legis­lației restric­tive impuse de UE), recoman­dându-i, însă, un ex­pert: pe profesorul Constantin Găucă din Secuieni (Piatra Neamț). Andrei Apetrei s-a suit în mașină și nu s-a mai oprit până la Se­cuieni. „Ne-am înțeles din prima”, povestește el despre întâl­nirea cu Găucă. „Aveam 5.000 de lei în buzunar, din care am cumpărat imediat semințe de la el”. În week­endul următor, Găucă i-a trimis ex­perți care să-l instruiască. „Mai întâi am împrumu­tat utilajele, apoi le-am importat din China. Am construit fa­brica și am montat-o iarna, la minus zece grade. Producția trebuia să înceapă în pri­măvară, iar clienții băteau deja la ușă. A fost o provocare de nedescris!”. Până la sfârșitul anului 2017, Apetrei cultivase, în Botoșani, aproape 1700 de hectare de cânepă. În următorul an, au fost 3.100 de hectare. A investit apoi într-o fabrică pentru curățarea și prelucrarea semințelor de cânepă. „A fost ca un vis!”

Superaliment pentru oameni și animale

Seră

În prezent, Andrei Apetrei mizează pe ferma sa din Dobrogea, unde realizează produse certificate bio. Pe lângă cele 14 hectare de cânepă, desti­nate producției de semințe și ulei CBD, cultivă pe alte 20 de hectare coacăze și coriandru. Mergem, ală­turi de el, cu o mașină de teren, pe drumuri de pă­mânt, pline de hârtoape, care îi străbat proprie­tatea, în timp ce el nu contenește să povestească. Despre cercetările care au arătat că CBD previne caniba­lismul la porci, o problemă majoră în crescă­toriile mari, unde este combătută prin utilizarea medica­mentelor psihotrope. („Pe care le ingerăm, desigur, odată cu carnea de porc”.) Despre îmbu­nătățirea calității laptelui de vacă, atunci când se adaugă se­mințe de cânepă în furaj. Același lucru este valabil și pentru porci: datorită echilibrului perfect dintre acizii grași omega-3, 6 și 9 din se­min­țele de câne­pă, grăsimile dăunătoare din slănină și carne sunt transformate în grăsimi sănătoase. La pui, structura gălbenușului se schimbă, de aseme­nea, în bine. Da­torită semințelor de cânepă puse în furaje, laptele, ouăle și carnea devin superalimente. Desigur, ace­lași lucru se întâmplă și în cazul oa­menilor: „Cel mai sănătos este să consumăm noi înșine semințele de cânepă”.

Efecte antibiotice

Prelucratul cânepei în Ardeal

O altă problemă pe care o întâmpină marile ferme de animale este că în crescă­to­riile de păsări e nevoie de cantități sem­nificative de antibiotice, înaripa­tele fiind deosebit de sensibile la infec­ții. Dacă li se administrează CBD na­tural, doza medi­ca­mentelor poate fi redusă cu mult. Acest lucru este im­portant, fiindcă atât în cazul păsărilor de curte, cât și în cazul oamenilor care le consumă, expunerea constantă la an­ti­­biotice crește probabilitatea apariției rezistenței la aceste substanțe. De fapt, este doar o chestiune de timp până când antibioticele își vor pierde efica­citatea, deoarece bacteriile s-au adaptat la ele. Organizația Mondială a Sănă­tă­ții (OMS) consideră rezistența la anti­biotice, pe lângă pandemii, drept una dintre cele mai mari amenințări la adre­sa sănătății pu­blice globale în viitorul apropiat. Există, de asemenea, o legătură dovedită științi­fic între con­sumul de antibiotice și dez­voltarea cancerului. CBD natural are efecte antibiotice și poate ajuta, și în cazul oamenilor, la reducerea utili­zării antibioticelor.

Metoda Keshe

Andrei Apetrei este o enci­clo­pe­die ambulantă. El citește permanent toate studiile care apar pe pia­ță, dar participă și personal la cercetări cu produ­sele sale, de exemplu, la „In­sti­tutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție” (IBNA) din Balotești. La ferma sa din Șiriu, Con­stanța, folosește pe post de îngrășăminte ecologice și pentru irigarea prin picurare așa-numita „apă GANS” ori „apă plas­matică”, după metoda fizicia­nu­lui iranian Mehran Keshe. Asta i-a sporit randa­men­tul cu aproximativ 20%. Cu această metodă s-ar fi obținut, la Univer­sitatea din Iași, creșterea cu 40% a producției de roșii. Metoda Keshe ar aju­ta, la rândul ei, și la înlăturarea dăunătorilor. Într-ade­văr, nu se vede urmă de insectă în cele trei sere acoperite cu folie, în care plăntuțele de culoare verde pal, aflate în diverse stadii de creștere, for­mează un adevărat desiș, unde la fiecare câțiva me­tri e atârnată o sticlă de apă GANS.

Înlocuitor al opiaceelor sintetice

Condiția folosirii cânepei este să nu se depă­șeas­că valoarea de 0,2 la sută de THC conținută de plante și prevăzută de UE. Dacă în timpul unei inspecții se constată încălcarea acestei valori, în­treaga cultură trebuie distrusă. Pe lângă nume­roa­sele substanțe valoroase din punct de vedere tera­peu­tic, THC este singura substanță psihoactivă pre­zentă în cânepă, care i-a dat plantei renu­me­le de drog. Substanța nu este însă pre­zentă decât în floare. În cultura lui Andrei Apetrei, conținutul de THC este de doar 0,03%, deci cu mult sub această limită le­gală. În plus, la noi în țară, specia care pros­peră este doar canabis sativa, așa-numita „cânepă industrială”, care produce, în mod natural, puțin THC. Marijuana propriu-zisă se obține din canabis indica.

Hrană pentru creier

Melițatul cânepei

Cânepa este un fel de omolog botanic al oamenilor: compoziția aci­zilor grași omega din semințele sale corespunde întocmai ace­leia din cre­ie­rul uman, prin urmare semin­țele de canabis sunt hrană pentru creier. În organismul uman există un întreg sistem endocanabinoid, fapt care explică diversele efecte ale cana­binoizilor, de la combaterea durerii și epilepsiei, până la modularea imuni­tară. Acest sistem nu a fost explorat pe deplin nici până în zilele noastre. Dar în momentul de față, pe această temă există o adevărată explozie a cercetărilor științifice în toată lumea. Țările cu legislație mai puțin restric­tivă dețin deja un avans. O piață uria­șă, ratată de cei care consideră canabisul ca fiind un drog! De altfel, cunoștințele despre diversele sale efecte terapeutice nu sunt noi. Des­coperirile arheologice demonstrează că planta s-a folosit de milenii întregi ca reme­diu natural, atât în Egiptul antic, cât și în cultura locală Cucu­teni-Tripolia. Andrei Ape­trei își amin­tește din propria sa copilă­rie, petre­cută în Moldova: „Pe atunci, fie­care gospodărie cultiva cel puțin o plantă de cânepă. Din semințe se presa laptele de câne­pă, care era folosit când copiii aveau dureri de stomac sau de cap”. Toate acestea au fost date uitării după ce cânepa a fost de­monizată drept drog și interzisă.

Protecția mediului

Canabisul ar putea juca totodată un rol impor­tant în tranziția către o industrie sustenabilă, fără emisii de carbon. Ca expert și fost vicepreședinte al „Asociației Naționale pentru Biomasă”, Andrei Apetrei cunoaște proprietățile energetice ale plan­tei: „Un kilogram de cânepă uscată echivalează cu două kilograme de motorină”. Cojile semințelor dispun și de putere calorică. În plus, cânepa este un adevărat model de sustenabilitate: „Totul poate fi folosit, de la rădăcini la tulpini și până la frunze, flori și semințe”. Canabisul ar putea fi important și pentru protejarea climei: „Un hectar de cultură de cânepă produce de două ori mai mult oxigen decât o pădure”. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât multe alte fibre naturale, sunt rezistente la rupere, frecare și torsiune, se caracterizează printr-o exten­sibilitate elastică și plastică ridicată și sunt potrivite pentru țesăturile necesare unor ramuri industriale extrem de diverse. În timp ce soiurile sălbatice naturale, care erau în trecut utilizate în mod tradi­țional pentru fabricarea țesăturilor de îmbrăcăminte (cânepa era „baza” veșmintelor țărănești), conțin 10-12% fibre, soiurile ameliorate produc până la 32%. Utilizarea lor variază de la industria îm­brăcămintei și încălțămintei, până la frânghii de navă, construcții de avioane, fabricarea și construc­ția de mobilier și chiar și la industria automo­bilis­tică. Covorașele de cânepă sunt imbatabile ca ma­terial izolator natural: sunt rezistente la insecte, la mucegai, nu putrezesc și ard greu.

Andrei Apetrei povestește despre un congres din Canada, la care a participat acum doi ani. Acolo a aflat că producătorii de pantofi sport „Nike” și „Adidas” sunt implicați într-un proiect din Kenya, unde cânepa este cultivată pe o suprafață de peste 20.000 de hectare. Scopul lor este înlocuirea țesă­turii artificiale de la suprafața pantofilor sport cu o țesătură de cânepă. „Deoarece cânepa este un ma­terial care respiră, ea nu provoacă transpirație, infecția numită ciuperca piciorului ori alte boli ale pielii. Cânepa este cea mai importantă plantă tehnică a lumii”, spune Andrei.

Lupta cu morile de vânt

Pieptănatul fuiorului

La întoarcerea de la Șiriu, „ghidul” nostru a făcut semn către marginea drumului: „Iată, cânepa sălbatică crește peste tot aici, în Dobrogea”. Dar dacă o recoltezi și nu poți dovedi originea certi­ficată, vei fi pedepsit ca traficant de droguri. Dacă în grădina cuiva își face apariția o astfel de plantă, acela e obligat să o distrugă. Cultivarea nu este per­misă, nici măcar pentru uz personal. În aces­te condiții, Andrei Apetrei și-ar dori ca gu­ver­nul să inițieze o discuție pe această temă, la Bruxelles.

O altă problemă ține de legislația locală vizând aplicațiile medicale ale plantei. Studii promițătoare, în care CBD a fost utilizat la Institutul „Marius Nasta” din București îm­potriva infecțiilor respira­torii virale severe, au fost întrerupte, deoarece protocoalele de tratament nu permit folosirea sa terapeutică. (În schimb, internetul e plin de preparate cu canabidiol, produse în Elveția, Germania și Italia, care se bucură de mare încredere prin­tre consumatorii români.) Între timp, Andrei Apetrei continuă să lupte îm­potriva morilor de vânt. Iar România va pierde, probabil, din nou trenul.

Două rețete simple cu semințe de cânepă

Semințele de cânepă necojite sunt o sursă vegetală bogată în fier, fiind așadar deosebit de valoroase în dieta vegană și vegetariană.

Iată două rețete:

* Lapte de cânepă: turnați într-un reci­pient o cană de semințe de cânepă și 5 căni de apă. Lăsați-le 8 ore la înmuiat și ames­tecați bine cu blenderul manual. Compoziția se filtrează printr-o cârpă fină și gata. Ră­mășițele pot fi amestecate cu aluat de pâine ori musli sau oferite ca hrană animalelor de casă și celor de curte.

* Prăjitură de brânză, fără blat, cu se­mințe măcinate de cânepă: amestecați două pachete de brânză de vaci (250 g fie­care), cu 4 ouă și 1 lingură de miere. Turnați com­poziția într-un vas de sticlă de yena. Ames­tecați apoi 1/2 cană de semințe de câne­pă măcinate cu 1 linguriță scorțișoară, 1 lin­gură de miere, 1 lingură de rom și 3 linguri de stafide. Introduceți amestecul în masa de brânză. Coaceți 45 de minute la foc mediu, fără a acoperi vasul. Lă­sați să se răcească.

NINA MAY

[Traducere de Alina Olteanu – „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” (ADZ)]

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian