Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Un oltean la cârma unui județ din Ardeal – ION DUMITREL : „În iulie 2019, venitul pe locuitor în județul Alba a crescut cu 60 la sută”

(PNL Președintele CJ Alba )

Deși oltean, cunoaște județul Alba mai bi­ne decât unul de-al locului. Când vor­bește, nu spune „eu”, ci spune „noi”, con­vins că tot ce se întâmplă e meritul unei echipe, și nu apa­najul unui conducător, vremelnic sau nu. I se sim­te în glas o surprinzătoare emoție, dublată de or­goliul lucrului bine făcut. Se numește Ion Du­mitrel și este, de 15 ani, președinte al Consiliului Județean Alba.

„Ardelenii își doresc lucruri bine făcute”

– Cum a ajuns un oltean în Ardeal și, mai ales, în fruntea unui consiliu județean?

– La Alba Iulia am ajuns încă din studenție, când m-am căsătorit. De atunci, din anii ‘80, toată via­ța mea e legată de Ardeal. La conducerea Consi­liu­lui Județean Alba, inițial m-au ales consilierii ju­dețeni, în 2004, după plecarea, ca ministru, a fos­tului președinte, Teodor Atanasiu. Apoi, la toate ce­lelalte alegeri, votul mi l-au dat locuitorii județului Alba. Și, vă rog să mă credeți, sunt mândru că sunt în slujba acestor oameni extraordinari! Sunt mulți colegi din afara Ardealului, care mă întreabă cum de au ales ardelenii, de atâtea ori, un oltean. Le-am spus mereu și o repet, chiar dacă supăr pe cineva: între oamenii care trăiesc în Ardeal și cei din sud, e o imensă diferență de cultură. Una își doresc ar­de­lenii, alta oltenii și regățenii!

– Puteți detalia?

– E simplu: ardelenii își doresc lucruri concrete, bine făcute. Aici, cei care sunt aleși, indiferent la ce nivel, trebuie să rezolve problemele întregii co­munități, nu o problemă personală a unuia sau a al­tuia. Oamenii vor și aș­­teap­tă o infra­struc­tu­ră pu­să la punct, re­țele de apă și cana­li­za­re, școli, că­mi­ne cul­tu­rale, terenuri de sport, lăcașuri de cult așa cum se cuvine, tot ceea ce e necesar unui trai nor­mal, dincolo de lo­curi de muncă de­cen­te. Asta e diferența din­tre Ardeal și cele­lalte zone: oamenii au ceea ce-și doresc, pen­tru că și-au ales con­ducătorii pe care și i-au dorit și care le-au demonstrat, în timp, că le merită încrederea. Ardelenii, dacă îi minți și nu ești de cuvânt, a doua oară nu te mai votează. E modul lor elegant de a-ți taxa greșeala.

„Cine își selectează oamenii pe criterii politice greșește”

– În orice demers uman actual e nevoie, în esență, de două lucruri: oameni și bani. Ce e mai greu de găsit, de gestionat?

– E foarte corect ce întrebați și foarte important. Ca să faci lucruri ai nevoie, în primul rând, de oameni. Poți să faci lucruri mari cu bani puțini, dacă ai oameni pregătiți. Fără oameni de calitate nu poți face lucruri bune, indiferent câți bani ai avea. Și vă spun ceva ce poate fi verificat: în CJ Alba și în instituțiile subordonate, oamenii sunt selectați după reguli foarte stricte și n-au de-a face cu partidele. Niciodată! Cine își selectează oamenii pe criterii politice greșește. N-am fost un județ bo­gat, din fericire începem să devenim, dar am știut noi toți, nu doar CJ, ci toate administrațiile și insti­tuțiile din județ, să lucrăm în interesul și în servi­ciul cetățenilor.

Și cu banii cum vă descurcați, în haosul financiar și legislativ?

– Cea mai mare parte din bugetul CJ o cons­tituie impozitul pe venit, iar acesta, din fericire, crește an de an. În comparație cu iulie 2018, în iulie 2019 venitul pe locuitor în județul Alba a crescut cu 60 la sută. Asta înseamnă dezvoltare. Bugetul 2018-2019 a fost afectat de acele măsuri gu­ver­namentale care i-au sufocat pe foarte mulți, întrucât am pierdut aproape 1.000 de miliarde lei vechi. Am avut excedent, bani strânși pentru un proiect mare, și, deși erau bani gospodăriți de noi, guvernul ne-a redus cotele și veniturile. Nu e o măsură corectă, pentru că descurajează dezvoltarea. Comunitățile trebuie lăsate să se dezvolte, iar cei care nu vor, vor trebui, la un moment dat, să urmeze exemplul celorlalți. Dar dacă le tot dai și nu se vede nimic, n-ai cum să dezvolți România. Toți cei ce lucrăm în administrația județului Alba ne-am învățat să nu pornim o investiție dacă nu avem finanțare. La noi nu găsiți arierate. Mă mir că guvernul finanțează așa ceva, pentru că nu e legal!

„Nu știu să mai fie în județ vreun cămin cultural în paragină”

Prefectura Alba Iulia

– Un domeniu important în care județul Alba excelează este cultura…

– Mulți critică primarii care investesc în ma­ni­festări culturale sau sportive, spunând că sunt bani aruncați. Greșit! Oamenii au nevoie și de cultură, iar atâta timp cât se simt bine și uită de greutăți, e un lucru bun. Contează foarte mult să-ți iubești locul, să te simți de-al lo­cu­lui, să pui suflet în ceea ce faci pentru acel loc.

Am început prin a concentra instituțiile de cultură județene în­tr-una singură, Centrul de cultură Augustin Be­na, pentru că nu mi s-a părut normal ca niș­te instituții să existe, pur și simplu, fără să se vadă o activitate con­cretă. Am creat con­cur­suri între comune, iar banii oferiți drept pre­miu trebuiau obli­ga­to­riu investiți în reabilitarea căminelor culturale, toc­mai în ideea de a redeveni ceea ce fuseseră inițial. Comunitățile s-au mobilizat exemplar, primăriile au început să investească, astfel încât, acum, nu știu să mai fie în județ, vreun cămin cultural în pa­ragină. Ce am obținut? S-au revigorat ansam­blu­rile de dansuri populare, obiceiurile, mește­șu­gurile, gastronomia tradițională, iar, la această oră, toate acestea sunt filmate și arhivate. Insistăm și pe multiculturalitate, pentru că ar fi păcat să se piardă această frumoasă moștenire a județului.

Am considerat că trebuie să-i ajutăm pe lo­cal­nici să-și descopere și să-și cultive identitatea, de aceea am inițiat și sprijinit înființarea, în toate loca­li­tățile, a unor colecții etnografice. Mi se rupea su­fletul când vedeam trecând pe drum mașini încăr­cate cu obiecte tradiționale vechi și m-am gândit că trebuie să facem ceva să oprim înstrăinarea lor. Am avut de unde să pornim, existau deja câteva, la Almașu Mare și Ohaba, idei erau. A contat că am găsit și oameni care abia așteptau, a fost o mare bucurie pentru noi, nu ne-am așteptat ca inițiativa noas­tră să aibă acest efect. Am încercat să redăm ju­dețului Alba identitatea sa culturală. Unii zic că am reușit deja, noi spunem că mai avem mult de lucru.

– De ani buni, organizați, însă, și evenimente culturale moderne.

– Ne-am dorit să ne educăm publicul și în cul­tura modernă, nu doar în cea tradițională. Și, în plus, un obiectiv al nostru e și să ne convingem co­piii să rămână aici, dar pentru asta trebuie să le oferim condiții să-și trăiască viața, tinerețea. Viața nu înseamnă doar să muncești ca un robot, iar noi nu administrăm doar un județ, ceva abstract, ci destinele unor oameni. Ne întrebăm de ce pleacă? Pentru că nu se simt bine, nu li se asigură dreptul la o viață așa cum și-o doresc. De aceea, deși nu avem încă teatru, ca instituție, avem un festival de teatru, premiat de UNITER în 2018, început de la Teatrul de păpuși „Prichindel”. „Prichindelul” a crescut, acum e aproape de finalizare modernizarea sa, vrem să mergem cu el în județ, să le arătăm co­piilor ce avem, să-i educăm în dragostea pentru tea­tru. De asemenea, unul din cele trei mari premii pentru poezie din România se acordă la noi. Spri­jinim cercetările din siturile arheologice, am in­vestit în restaurarea bisericilor vechi, am înființat Muzeul Icoanei, unic în Europa, organizăm Fes­tivalul Cetăților Dacice, târguri pe diverse profi­luri… sunt multe de spus!

Spuneați că Alba este un județ care devine bogat. În ce sens?

– În perioada crizei economice 2008-2010, noi n-am avut declin de dezvoltare. Avem o mulțime de investitori români: produse din carne de pui, vinuri, mezeluri și preparate din carne, înghețată, dar și străini, în special din domeniul industriei au­tomotive. Avem înfrățiri cu regiuni din Franța, Ger­mania, Ungaria, Italia, de la care am învățat foarte mult și am făcut ce-am văzut la ei, de la pro­iecte culturale, dezvoltare economică, mediu și al­tele. Investitorii ne caută, iar pentru asta contează mult atmosfera din județ, infrastructura, dar și atitudinea instituțiilor statului față de ei.

„Dacă nu ne lua guvernul banii, drumurile județene erau absolut toate asfaltate deja”

Și, totuși, după 15 ani la conducerea ju­dețului, nu se poate să nu aveți și nemulțumiri!

– Cum să nu? Suntem nemulțumiți că n-am reușit să terminăm toată rețeaua de drumuri pla­ni­ficată pentru finalizare în 2020. Era totul calculat. Dacă nu ne lua guvernul banii, drumurile județene erau absolut toate asfaltate deja. Mai avem ne­asfaltați 70 de km, în faza de proiectare și execuție, din peste 1000 km, cât are județul Alba.

O problemă aparte a județului Alba e zona Munților Apuseni, care ar trebui tratată la fel ca Delta Dunării. Noi, la nivelul administrației jude­țene și locale, ne-am făcut treaba. Dar problema e a infrastructurii naționale, drumurile care fac le­gătura cu acea zonă. Ne asumăm vina de a nu fi fost suficient de convingători, de-a lungul timpului, dar ceva trebuie făcut ca acea zonă să nu se de­popu­leze. Am avut discuții cu Banca Mondială și vor să fie partenerii noștri direcți în acest proiect. Pentru că acolo e și problema locurilor de muncă, iar asta, din păcate, nu ține de administrația locală sau județeană.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian