“Orice donație, cât de mică, va fi importantă pentru copilași”
Stimată doamnă directoare,
Dragă redacție “Formula AS”,
De la o fostă colegă de serviciu și prietenă, am aflat de Fundația de Cultură și Presă “Formula AS” și de inima mare a oamenilor care lucrează aici. Am aflat și de marea generozitate a cititorilor, care se implică în toate situațiile disperate ale semenilor.
Mă numesc Bibere Marina, și sunt din Piatra Neamț, am 63 de ani, dar locuiesc la țară, în satul Costișa, jud. Neamț, având grijă de mama mea, în vârstă de 83 de ani, și de mătușa mea, de 91 de ani, ea neavând pe nimeni. Amândouă sunt la pat. Menționez că sunt văduvă de la vârsta de 40 de ani și am crescut doi copii. Drama familiei a început când fratele meu, Barcan Vasile, a decedat la vârsta de 44 ani. I-au rămas în urmă doi copii, Ștefănel, de 9 ani, și Delia, de 2 ani. A făcut infarct la serviciu. Fratele era singurul care aducea bani în familie. Casa se afla în construcție, și soția lui cu copiii nu au cu ce se descurca. Au mare nevoie de ajutor. Aici nu ai unde să lucrezi. Trăiesc din alocația copiilor. Rugămintea mea este de a publica scrisoarea, și poate cititorii revistei nu vor rămâne indiferenți față de lipsurile lor.
Dragi cititori, vă rog din suflet să-mi ajutați nepoții, ei nu știu despre ce e vorba, îl mai așteaptă pe tata să vină de la serviciu. Nu are cine să-i ajute, și de aceea am îndrăznit să apelez la dumneavoastră, în speranța că voi reuși să-i scot din acest coșmar.
Orice donație, cât de mică, va fi un pas important pentru copilași. Vă trimit documente care să confirme cele scrise de mine.
Vă mulțumesc din suflet!
Harul lui Dumnezeu să vă ocrotească! Doamne ajută!
Adresa cumnatei: NIȚOIU ELENA – sat Costișa-Mănoaia, nr. 72, jud. Neamț, tel. 0751/50.26.69
BIBERE MARINA – sat Costișa-Mănoaia, nr. 25, jud. Neamț, tel. 0745/90.01.24
“Eu și soțul meu nu am avut niciodată casa noastră. Avem 4 copii”
Doamna Sânziana Pop,
Dragă redacție,
Mă numesc Pricop Daniela, am 51 de ani, sunt din com. Șendreni, jud. Galați. Eu și soțul meu, în vârstă de 54 de ani, avem mari probleme de sănătate. Stăm cu chirie de 30 de ani. Nu am avut niciodată casa noastră. Eu sunt bolnavă de tensiune arterială gr. III, cu risc foarte înalt, diabet de tip 2, dischinezie biliară, steatoză hepatică, glandă tiroidă, spondiloză cervicală, pancreatită și probleme mari cu coloana. Soțul meu este în șomaj. Are și el gonartroză bilaterală, hepatită cronică toxic-alimentară, angină pectorală de efort. Avem datorii mari, printre care și o poprire la bancă. Nu știu ce să mai facem. Avem și patru copii, dintre care fata cea mică e căsătorită în Italia, iar ceilalți trei stau cu noi. Băiatul cel mare a avut un grav accident de circulație, în care i s-a perforat plămânul stâng și a fost operat. Are și traumatisme craniene și tije la picioare. El acum are 30 de ani. Nici cel mijlociu nu e mai bine, suferă de depresie. Copiii ne-au “moștenit” pe noi, părinții, cu problemele de sănătate. Mie mi-au spus doctorii că sunt cu psihicul la pământ și stresul este la maxim. Nu pot dormi noaptea, având insomnie cronică. Nu mai zic de tratamente, pentru că costă foarte mulți bani. Vă trimit actele doveditoare.
Vă dorim multă sănătate la toată redacția și Dumnezeu să ne apere pe toți, de toate relele. Iisus și Maica Domnului să ne ocrotească. Doamne ajută! Paște fericit!
PRICOP DANIELA – sat Șendreni, str. Principală nr. 5, com. Șendreni, jud. Galați, cod 807290, tel. 0722/98.24.90
“Fie ca șansa să fie de partea noastră”
Dragă și stimată “Formula AS”,
De mulți ani suntem cititori fideli ai dvs., găsind între paginile revistei sfaturi medicale, fapte de viață, istorie și multe altele.
Venim în fața dvs. cu o poveste tristă. Suntem o familie formată din trei persoane, tata, de 89 de ani, și două surori. Mama, care era toată nădejdea noastră, a murit. Eu, fata cea mai mare, sunt în pensie de boală, cu diagnosticul de tulburare fobică cu atacuri de panică. Mă confrunt cu acest diagnostic din anii studenției, fapt ce mi-a marcat întreaga viață. Astăzi sunt țintuită la pat și dependentă de medicamente. După moartea mamei, care a fost profesoară, am vândut pe un preț de nimic casa noastră, cu grădină, curte, pomi, flori, situată într-o zonă periferică a Timișoarei, care acum s-a dezvoltat mult. Mutarea la bloc a fost pentru noi o pedeapsă. Ne-am trezit închiși într-o “cutie de chibrituri”. Nimic nu mai e la fel. Aerul e viciat, nu avem cum să mai stăm în curte, să întindem o pătură pe iarbă…
Sora mea e și mai bolnavă ca mine. A făcut un șoc emoțional major la moartea mamei și nu poate ieși din casă de frică. Nu o bate soarele sau vântul, a încărunțit, plânge mereu de dorul casei pierdute. Tata, care este handicapat, a devenit dependent de aparatul de oxigen, fără de care devine cianotic.
Rugămintea noastră e grea, dar în ea se află toată speranța noastră. Dacă există cumva, printre cititorii revistei din județul Timiș sau județele limitrofe – Arad, Caraș-Severin, vreo familie de oameni miloși, care să aibă în locuința lor o odaie pe care n-o folosesc, sau poate o doamnă singură și în vârstă, sau cineva care deține o casă părăsită, care să ne ofere domiciliu, noi le-am fi foarte recunoscători. Vă rog, ajutați-mă să-mi salvez tatăl bătrân și sora, care prin boala pe care o are nu poate să trăiască în stare captivă, într-un bloc. Ea a îngrijit-o pe mama cu devotament mulți ani, renunțând la serviciul ei.
În speranța că strigătul nostru de ajutor nu vi se va părea deplasat, vă mulțumim și vă dorim la toți sănătate. Fie ca șansa să fie de partea noastră!
Cu deosebită recunoștință,
DANIELA C. – Timișoara, tel. 0744/58.37.80
Romanian