SELECȚIA „Formula AS”

* Mihai Antonescu, „Ugu”, roman, Edi­­tura Tracus Arte (tel. 021/223.41.11), 800 p.

Mahalaua bucureșteană din secolul trecut e bine reprezentată în literatura noastră. Sursă a multor legende urbane, această lume cu valori și legi proprii, „baltă cu nuferi” dominată de perso­naje emblematice pentru vremurile în care au trăit, i-a atras pe prozatori prin resursele ei epice și prin aspecte specifice, pitorești. Există o ma­hala geografică situată spațial la marginile urbei, o mahala culturală, cu particularități de gusturi, obiceiuri și limbaj definitorii, o mahala a trăirilor solidare, cu găști de cartier, clanuri interlope și „sindi­cate” de meseriași locali, rebele față de au­toritățile oficiale. Mihai Anto­nes­cu – autor care a publicat cu hăr­ni­cie, de la debutul din 1988 pâ­nă acum, 23 de cărți, dintre care 15 romane – își propune în „Ugu” să reînvie în stil pro­priu maha­laua bucureșteană, înce­pând din 1916 până după Al doilea Război, și o urmărește în continuare după instaurarea comunismului și di­zolvarea ei în cenușiul uniform al „viețuirii so­cialiste”. Pre­textul imersiunii în lumea marginală e re­cons­ti­tuirea biografiei unui personaj ce a făcut epo­că în vremurile interbelice dar și după ele, necruțătorul „co­mi­sar de fier” Eugen Ali­mănescu, ce-și sta­bi­lise ca scop să cu­rețe mahalaua de ban­diți și criminali. Co­mi­sarul Ugu (după po­recla din copilărie) este dublat în ac­țiu­nile care i-au creat le­genda justițiarului in­flexibil la orice fel de pre­siuni conjuncturale și politice, de fratele lui vitreg, Damian Sturzu, cu le­gături as­cunse în lumea mahalalei. Frate­le de­vine, după regăsirea lor pe baza extraor­di­narei ase­mănări fizice, principalul furnizor „logis­tic” prin care comisarul își domină adversarii pe­ri­culoși. Pe axul biografic al celor doi frați, Mihai Antonescu regizează, cu o bună cunoaștere a pro­cedeelor romanești, spectacolul dramatic al peri­fe­­riei cu toate ingredientele: acțiune, dialo­guri, atmosferă, decor, recuzită, evaziuni meta­fi­zice. În panoramări documentate, viața mahalalei e le­gată de cea a Centrului, cu vestite lo­caluri de pe­trecere, cafenele și câr­ciumi, cu piețe și târguri un­de șuții au ce „lu­cra”. Nu sunt ignorate nici le­găturile in­terlopilor cu mediul politic, atât pâ­nă în 1947, cât și sub dictatura co­munistă. Profesio­nist cu experiență, romancierul știe să mențină interesul pe parcursul celor 800 de pagini prin varietatea mediilor intersectate și a personajelor cu statut social, cultural, politic diferit, prin evo­carea unor dedesubturi puțin cunoscute (nu toate inventate). Astfel încât atât per­so­najele princi­pale, cât și actorii cola­te­rali, de la mareșalul An­tonescu la nomenclatura co­munistă de prima oră sau scriitori și artiști cu­noscuți, au și sânge docu­mentar în siluetele creio­nate (dovadă – biblio­grafia publicată la sfârșit). Decupând din real și împingând în ficțional 60 de ani de istorie româ­nească, adăugând cu o poftă ne­o­bișnuită de scris ingrediente lirice, psi­holo­gi­ce, fantasmatice, une­le superflue, romancierul inventează o istorie a sa, suprapusă doar parțial peste cea adevărată.