„Nu pot să trăiesc fără aparatul de oxigen”
Stimată doamnă director,
Subsemnata Hamza Petrica cu domiciliul în Brăila, str. Doinei nr. 43, vă prezint următoarele, în speranța unui ajutor material. Sufăr de o boală cumplită, încă din anul 2009: insuficiență respiratorie. Fără aparatul de oxigen nu pot să trăiesc. Vă rog din suflet, ajutați-mă și pe mine, nu mai pot să mă descurc, greutățile mă copleșesc, nu am niciun venit, trăiesc de pe o zi pe alta, dintr-o pensie de handicap. Nu mai pot să-mi cumpăr medicamentele, fără de care nu pot să trăiesc. Locuiesc la curte, nu am bani să-mi cumpăr lemne de foc, care s-au făcut foarte scumpe. Scrisoarea mea este însoțită cu acte medicale. Vă mulțumesc din suflet pentru ajutorul pe care-l aștept ca pe o mană cerească. Să vă dea Dumnezeu sănătate multă!
HAMZA PETRICA – str. Doinei nr. 43, Brăila, jud. Brăila, tel. 0749/62.63.13
„Orice ajutor îmi e de folos”
Bună ziua, mă numesc Buftea Maria și sunt din județul Hunedoara, orașul Brad. E a doua scrisoare prin care vă cer ajutor. Lucrez cu ziua pe unde apuc. Am 2 copii, unul de 9 ani și unul de 6 luni, locuiesc cu chirie, la care am rămas restantă 3 luni. Curent nu mai am. Îmi este foarte greu. De-abia mă descurc cu toate, și chirie, și curent. La muncă merg cu cel mic, e o bucurie să îl am lângă mine. Orice ajutor îmi este de folos: bani, mâncare, lucruri pentru copii. Vă mulțumesc și să vă dea bunul Dumnezeu multă sănătate.
Am deschis conturi bancare la Banca Transilvania, Agenția Brad, pe numele copilului meu, MALIC MARIO ȘTEFAN,
în Euro: RO41BTRLEURCRT0632506501,
în Lei: RO91BTRLRONCRT0632506501
Cu respect,
BUFTEA MARIA – str. Nestor Lupei, bl. ANL 2003, sc. B, et. 2, ap. 16, Brad, jud. Hunedoara, tel. 0767/40.04.66
„Am făcut un împrumut pe care trebuie să-l dau înapoi și am un măgăruș bolnav”
Stimată doamnă director,
După doi ani, mă adresez din nou revistei dvs., informându-vă că datorită minunaților oameni de omenie, cărora le-am adus mulțumirile mele și urări de sănătate la timpul potrivit, am reușit să termin liceul și să iau bacalaureatul, ajutându-mi permanent și părinții la muncile câmpului.
Aș fi dorit să dau admitere la facultatea de medicină, întrucât mi-a plăcut biologia (având la BAC nota 8,90). Însă neșansa este determinată de sărăcie, de lipsa mijloacelor financiare, nu puteam să fac față cheltuielilor anilor se studii. Provin dintr-o familie fără niciun venit financiar, singura „avere” a părinților mei o reprezintă doi măgăruși și zece găini, dar un măgăruș este inapt de muncă, având un picior rupt. Singura noastră sursă de bani este bunica, care locuiește cu noi și își cheltuiește toată pensia ei de C.A.P. (de 1000 lei), obținută în urma trudei la câmp, de unde venea acasă cu spinarea îndoită, fața arsă de soare și mâinile crăpate. Din pensia ei ne cumpără pâine, plătește toate utilitățile – lumină, impozit, butelie pentru aragaz. Are 73 de ani și e roasă de boli. Pentru medicamente nu îi mai rămân aproape deloc bani. Cu lacrimi în ochi mă rog la bunul Dumnezeu să o mai țină în viață. Ce ne facem fără pensia ei? Neavând posibilitatea de a urma medicina, dar iubind mult halatul alb și dorința de a fi în slujba semenilor mei, m-am înscris la o școală sanitară din București. Taxa de înscriere și cheltuielile legale de școlarizare au fost de 4300 lei, bani pe care părinții mei nu i-au avut, fiind nevoită să mă împrumut. Am așternut aceste rânduri, cu rugămintea de a mai fi ajutată, ca să pot returna împrumutul. Mi-aș dori ca din banii primiți să-l pot duce la doctorul veterinar pe măgărușul bolnav.
Cu respect,
MATEI MIHAELA-ALEXANDRA – sat Coșoaia, jud. Teleorman, cod 145301
Romanian