Război pentru un spațiu verde – PARCUL GROZĂVEȘTI

– Parcurile, spațiile verzi ale orașelor, sunt cele ce atenuează efec­tele devastatoare ale poluării asupra sănătății. Și tocmai aceste ultime refugii ale naturii și oamenilor, într-o metropolă cu un aer mizerabil, precum Bucureștiul, sunt ciuntite, hărțuite, aflate în bătaia drujbelor. Împotriva lor s-au ridicat două mame, două femei din cartierul Groză­vești, care au închegat în jurul lor o comunitate ce se luptă pentru a le oferi copiilor o insulă de verdeață, parcul lor cu aer curat. Au strâns 1400 de semnături și, anul ăsta, în Septembrie, soli­darizați în grupul „Pentru locuri de joacă și spații verzi în Groză­vești”, au trimis o scri­soare deschisă primarului general al Bucu­reștiului, susținută de zeci de fundații și grupuri de inițiativă publică –

Zece mii de locuitori, fără spațiu verde

„Suntem 10.000 de locuitori în cartier, într-o zonă poluată, cu mult trafic, și nu avem nici un parc, cât de mic. Nici un loc de joacă în care să ne ducem copiii, cel mai apropiat este la 30 de minute de mers pe jos. Copacii de pe aliniamentul stradal se tot usucă, sau lipsesc cu totul din al­veole, nu vreau să mă gândesc ce fel de aer res­pirăm, nu avem nicio protecție”, spune Iulia Guțulov, de profesie programator. În 2020, odată cu pandemia, singurul spațiu verde în care aveau acces locuitorii, cam­pusul universitar aflat în cartier, s-a închis, și, odată cu el, orice posi­bilitate de petrecere a timpului în aer liber. „Vecinii cu care vorbeam erau și ei deznădăjduiți, nu știau ce să facă, unde să meargă cu copiii. Am pornit un grup pe Facebook, la început am fost 80 de membri, apoi numărul a tot crescut. M-am docu­mentat să aflu dacă în străinătate, în campusurile universitare există locuri de joacă și am aflat că da, că este ceva normal, mai toate au cel puțin unul. Am descoperit și faptul că noi am avea dreptul la minim trei locuri de joacă în cartier. Am trimis solicitări pentru construirea unui loc de joacă în campus și am tot încercat să obți­nem permisiunea de a ne plimba prin el”. A fost nevoie de doi ani pentru a obține asta, și doar la intervenția prima­rului Sectorului 6. Dar chiar și așa, locuitorii au voie doar cu respec­tarea unei liste lungi de restricții: doar în weekend, două ore de dimi­neață, seara, după ora 17,00, nu e voie pe iarbă, nu sunt bănci, nu e voie pe toate aleile, doar pe câteva, nu e permis accesul cu animale de companie, copiii au voie pe role, biciclete, trotinete doar pe strada pe care circulă și mașinile. Locuitorii din Grozăvești se simt musafiri ne­poftiți în propriul cartier, chiar dacă acolo există un spațiu ce măsoară aproa­pe 10 hectare    care ar putea și ar trebui să devină un parc, cu acte de identitate.

Rechinii imobiliari

Planul de sistematizare al Bucureștiului, din 1935, când la conducerea lui se aflau edili iubi­tori de oameni, prevedea construirea unui mare parc Grozăvești, de 120 de hectare, care să co­mu­nice cu Grădina Botanică, cuprinzând și tere­nul unor grădini ale orășenilor. Proiectul a rămas doar pe hârtie, și doar la sfârșitul anilor 80, s-au turnat primele alei ale unui parc. Ca în multe alte situații, zona verde face acum obiectul unor inter­minabile lupte legale, cu retrocedări de pro­prie­tate, procese, litigii. O parte a terenului aparține Serviciului Român de Informații, o alta, de 5 hectare, unor proprietari care, în această primă­vară, au tăiat ilegal vreo 70 de copaci falnici, fiind sancționați pentru acest atentat la sănătatea locui­torilor cu o amendă infimă. În plus, au dat foc vegetației uscate și au distrus cu totul aleea prin­cipală, spărgând asfaltul, gesturi tipice pentru afa­ceriștii din zona imobiliară.

Iulia Guțulov consideră că proprietarii terenu­rilor așteaptă să dea lovitura decisivă și să por­nească construcțiile pe spațiul verde. De aceea, grupul luptătorilor pentru parcul din Grozăvești a solicitat ajutorul Primăriei Municipiului Bucu­rești, care ar putea prelua o parte din teren ofe­rindu-l ulterior comunității. „Am muncit mult la această scrisoare, în care ne punem mari spe­ranțe”, spune Monica Prodan, cealaltă mămică, motor al grupului civic din Grozăvești. Are două fetițe, lucrează într-o multinațională și tot timpul liber și-l dedică luptei pentru comunitate. „La început, făceam totul online, apoi, când am înce­put să ne cunoaștem față în față, să avem întâlniri lunare, la câte o terasă, pentru că alte spații publice nu avem în cartier, lucrurile s-au legat mult mai bine. Cei din car­tier au căpătat încredere în noi și în posibilitatea de a obține plămânul ver­de mult dorit. Suntem o comunitate în creștere, legată de idealuri concrete, vrem un cartier mai sănătos pentru co­pii. Nu avem o piață, nu avem o școală, o grădiniță, o creșă de stat. Poate vor urma și acestea, ne vom lupta și pentru ele, dar deocamdată avem mare nevoie de un parc și de loc de joacă, nu în zgomot și noxe, ci într-un loc curat”.

În timp, s-au ivit și aliați. Greoi, la început, în cele din urmă, s-a stabilit un dialog constructiv cu primăria de sector, s-a primit sprijinul „CeRe” (Cen­­trul de resurse pentru participare publică), și chiar o sponsorizare de la organizația pentru protecția mediului „Mai mult verde”. Iulia și Monica pre­gătesc câteva surprize pentru luna Oc­tombrie. „Au fost, și știu că vor mai veni astfel de momente în care să mă simt copleșită de oboseală, să-mi zic că gata, mă retrag și îmi văd de ale mele, dar ele trec atunci când mă gândesc că lupta noastră are sens și nu poate fi amânată, trebuie să mergem mai de­parte, pentru copiii noștri”, spune Mo­nica. „Înainte, când auzeam de impli­care civică, mă gândeam ce-o însemna asta, n-au altceva de făcut oamenii ăia? Acum studiez legi, trimit comu­nicate de presă, stabilesc întâlniri, discut la Primărie, petrec foarte mult timp în această implicare civică, pentru că-mi dau seama că este dreptul nostru, de cetățeni ai acestei țări, și trebuie să luptăm. Dacă noi nu o facem, nu o face nimeni”.