Greenpeace România, alături de Greenpeace Internațional, lansează un strigăt de alarmă: „Toată lumea la treabă – ACUM!”. Schimbările climatice cu care ne confruntăm nu reprezintă un „pericol viitor”, ci un „pericol actual”, care face deja victime: valuri de caniculă și incendii spontane fără precedent, averse și inundații, viața marină în extincție, topirea calotelor polare și ecosisteme care se dezechilibrează. În 2018, elita oamenilor de știință din întreaga lume a stabilit punctele de reper globale pentru o acțiune eficientă de salvare a climei: până în 2030, emisiile globale de CO2 ar trebui înjumătățite, iar în 2050, aduse până la un nivel net zero. Dar situația s-a agravat atât de tare, încât a fost emis un „rezumat pentru factorii de decizie”, adică pentru politicienii care conduc planeta. „Prin acțiunile lor, oamenii au încălzit atmosfera, oceanele, uscatul, criosfera (zonele înghețate) și biosfera globului”, spun specialiștii. „Temperaturile sunt comparabile cu nivelurile atinse în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, în timpul ultimei perioade interglaciare. Concentrația de CO2 atmosferic nu a mai fost atât de mare de cel puțin 2 milioane de ani. Rata de creștere a nivelului mării s-a triplat față de 1971. Rata de topire a calotei glaciare din Groenlanda a fost de șase ori mai rapidă decât în perioada 1992-1999, în timp ce calota glaciară antarctică s-a topit de trei ori mai repede. La Conferința de la Paris, din 2016, s-a stabilit că încălzirea va fi stabilizată la 1,5 grade Celsius. Dar dacă va ajunge la 2 grade, intensitatea topirii glaciare se va dubla, iar la 3 grade, va crește de 4 ori! Care este soluția rapidă la care ar recurge Greenpeace? Iată trei puncte cheie, spre care țintește organizația: 1. Guvernele trebuie să-și alinieze obiectivele și planurile cu ținta de 1,5°C. Politicile actuale ne duc spre un viitor apocaliptic, în care temperatura medie va crește cu 2,9°C, cu o probabilitate de 80%. 2. Protejarea ecosistemelor sănătoase și reducerea oricăror tipuri de presiune asupra ecosistemelor oceanice. 3. Oprirea defrișărilor! Refacerea pădurilor și a altor ecosisteme terestre și adoptarea agroecologiei. Este crucial să protejăm capacitatea pădurilor de a capta mai mult carbon. Guvernul României a semnat la Paris toate obligațiile aflate în discuție. Cel puțin una din ele e grav încălcată: tăierile criminale de păduri. Propunerile organizațiilor ecologiste și propriile acorduri internaționale guvernamentale au fost ignorate. De aceea, un ministru al Mediului trimis de Bruxelles în România ar fi mai mult decât necesar. Se pare că statul român e incapabil să ia măsuri. Pădurile noastre se taie „la ras”.
Romanian