• În ultima vreme, Comunitatea Europeană face lucruri bizare. Nu se interesează doar de dezvoltarea economică a țărilor membre, ci și de… starea lor sufletească. „Care sunt cei mai fericiți dintre europeni?”. Și ce să vezi? Românii se află mereu în fruntea sondajelor. Tocmai ei, „coada lumii”, ticăloșiți fără milă pe rețelele sociale și în presa din țara lor, sunt gata să spună „oprește-te clipă”? Care să fie misterul? Poți fi bucuros fără să fii bogat? Ce este, de fapt, fericirea? Pentru a afla răspuns la aceste întrebări, ne-am adresat colaboratoarei revistei noastre, dr. psiholog NORICA POPA-FISCHER •
– Anual, în Europa se realizează sondaje care măsoară starea de fericire a oamenilor. În absolut toate, românii ocupă un loc de frunte, declarându-se printre cei mai fericiți dintre pământeni. O imagine care contrazice negativismul rețelelor sociale, care-i clasează pe români printre campionii nefericirii. Cum se explică, de fapt, fericirea? Există o rețetă a ei?
– Nu există rețete de fericire. Fiecare om este unic în felul său. Există însă drumuri care duc către fericire și care se află la îndemâna noastră, a tuturor. Pentru asta este nevoie să descoperim ceea ce ni se potrivește cu adevărat în viață, ceea ce poate să devină un ideal: profesia – aleasă cu grijă, pentru ca să nu devină un chin, familia, maternitatea, credința, micile bucurii de fiecare zi ale vieții. Dacă atunci când luăm decizii importante am da dovadă de mai multă responsabilitate, reflectând cu sinceritate dacă drumul pe care pornim ni se potrivește sau nu, am izbuti mai ușor să ademenim fericirea. Un pas sigur spre ea este echilibrul dintre dorințele și posibilitățile noastre. Nu aspirați niciodată la lucruri pe care știți că nu le puteți dobândi: slujbe înalte, pentru care nu sunteți pregătiți, bani mai mulți decât puteți câștiga în mod cinstit, bunuri materiale care vă depășesc posibilitățile. Dacă nu te aștepți la prea mult, nu ai decepții. În ceea ce-i privește pe români, eu cred că cea mai sigură parte a bucuriei lor e legată de faptul că sunt iarăși stăpâni pe viața lor, pe care o hotărăsc cum vor. O minune care s-a întâmplat după marea schimbare din 1989.
– Credeți că orizontul geografic în care trăim, spațiul „mioritic”, de care suntem atât de legați (toți românii plecați din țară sunt loviți de nostalgie și dor) este, și el, o cauză de fericire? În ce fel?
– Românii „trăiesc” natura. Au integrat-o în viața lor, în tradiția lor, au ritualuri legate indestructibil de zona în care trăiesc și care supraviețuiesc până astăzi. Ele dau identitate și bucurie. Fericirea e condiționată de experiențe pozitive. Iar una dintre aceste experiențe este capacitatea de a te bucura de lumea înconjurătoare. Cu cât suntem mai treji în perceperea întâmplărilor care ne înconjoară, cu atât mai puternice sunt impresiile pe care le receptăm. Pentru majoritatea oamenilor de azi, natura e un simplu decor. Țăranii noștri trăiau în spiritul ei, iar această uitare de sine este soră bună cu fericirea. O stare în care spațiul și timpul dispar și, odată cu ele, și constrângerile în care ne încătușează.
– Ne plângem întruna de stres. Cum scapă de el oamenii care își zic fericiți?
– Suprasolicitarea produce stres. Lipsa de solicitare – megastres! Echilibrul se află la mijloc: să nu faci nimic e plictisitor, să te cațeri pe un perete de stâncă e stresant. Bucurie ne produce, de pildă, o drumeție pe cărări de munte. „De regulă, fericirea se produce atunci când punem în mișcare toată capacitatea noastră pentru a face față unei provocări”, spun specialiștii în materie de fericire. Atât pentru oamenii activi și solicitați, cât și pentru cei fără activitate profesională curentă (pensionarii), prezența unor îndeletniciri care să le facă plăcere (hobby-uri) reprezintă o sursă sigură de fericire, mai ales dacă sunt făcute în aer liber: drumeții, albinărit, grădinărit, sport de plăcere, pescuit etc. La fel de plăcute și generatoare de stări de bine sunt îndeletnicirile culturale: lectura, muzica, teatrul etc.
De asemenea, este preferabil să ne creăm motive mărunte de fericire în viața de zi cu zi: să ne bucurăm de atașamentul unui animal de companie, să cultivăm flori pe balcon observând cum răspund atenției noastre, să telefonăm unor prieteni vechi, să răsfoim albumele cu fotografii de familie… E foarte important să învățăm să deosebim fericirea cea mare de micile fericiri de aici și acum.
SFATURI DE ADEMENIT FERICIREA
• Trăiți momentul!
Căile spre fericire sunt ocolitoare. Întrebându-ne tot timpul dacă suntem fericiți și privind fericirea ca pe un obiect îndepărtat, nu realizăm nimic. Fericirea înseamnă să te bucuri de fiecare lucru pe care îl faci. Să-i găsești rostul și motivația. Să trăiești fiecare clipă a vieții ca și când ar fi ultima.
• Păstrați contactul cu semenii dvs.
„Relațiile sociale sunt – pare-se – cea mai importantă sursă individuală a fericirii”, afirmă profesorul britanic dr. Michael Argyle, specialist în domeniu, după efectuarea unor studii complexe. Prieteniile, relațiile profesionale, flirturile, aprecierile celorlalți sunt răsplătite imediat de organismul nostru prin producerea hormonului fericirii.
• Credință, bunătate și dărnicie
Prezența lui Dumnezeu în viețile noastre este o sursă sigură și durabilă de fericire. El alungă singurătatea și teama de moarte, ne ocrotește și ne îndrumă, dă vieții noastre un sens. O viață trăită în numele binelui este o viață plină de fericire. Angajamentul creștin, dorința de a-i vedea pe oameni mai fericiți, dărnicia și facerile de bine sunt drumul cel mai sigur spre un destin împlinit.
• Atingerea fizică
Fiecare atingere pozitivă stimulează pielea (organul cu cea mai mare întindere), declanșând un val de senzații de fericire. Specialiștii au descoperit un hormon activat de atingerile plăcute: mângâieri, îmbrățișări, recomandându-ne să le practicăm cât mai des. Contactul fizic este limbajul nostru inițial în care putem „rosti” oricând câteva cuvinte tactile, aducătoare de bucurie.
• Mișcați-vă!
Organismul are un sistem propriu de recompensare. Când ceva ne face bine, răsplata sunt endorfinele. Acest „îndulcitor al sufletului” este produs după o jumătate de oră de mișcare ritmică relaxată. Ba mai mult, efectul este chiar dublu: cei ce se află în formă bună trăiesc mai intens, se bucură mai mult și se simt mai bine în pielea lor. Iar aceasta este o motivație pentru antrenarea musculaturii, și astfel caruselul fericirii se pune în mișcare. Rețeta succesului sigur: de două-trei ori pe săptămână, câte 45-60 de minute de activitate fizică intensă. Și mai eficient este dansul. Toate popoarele lumii dansează, unele până la extaz. În timpul dansului, la mișcare se adaugă muzica, adică fericire spirituală.
• Înfrățiți-vă cu natura
Natura ne face fericiți, fapt confirmat de milioanele de oameni care-și găsesc în ea liniștea sufletească. Aici vorbește, probabil, „raiul” din noi. Peisajele, vegetația abundentă și apele curgătoare proaspete și limpezi ne fac fericiți.
• Zâmbiți, vă rog!
Ați întâlnit vreo persoană căreia să nu-i placă să râdă? Râsul dezlănțuie o mulțime de substanțe producătoare de fericire. Înlătură stresul, ușurează contactul cu semenii (pentru că este molipsitor), întărește sistemul imunitar. Și chiar dacă n-aveți motive să râdeți, ridicați măcar colțurile gurii. Chiar imitând râsul, gândurile negre sunt alungate și vă simțiți sufletul mai ușor. Un film sau o carte hazlie vă pot ajuta la nevoie.
• La vânătoare de amintiri
Memoria noastră este un rezervor uriaș de fericire. Amintirea – sau chiar imaginarea – unor situații plăcute, fericite declanșează în organism aceleași reacții ca și situațiile reale. Așadar: a fost odată ca niciodată…
• Deschideți-vă sufletul
Aveți vreo problemă? Stați de vorbă cu cineva de încredere și descărcați-vă sufletul. Mulți oameni vinovați își ușurează conștiința prin spovedanie și se simt fericiți. Dacă vi se pare prea greu, contactați un psihoterapeut. Numai sufletul neîmpovărat e capabil să se înalțe la sentimente de fericire.
• Fericirea din stomac
Simțurile noastre ne conduc direct spre fericire. Aromele ne fac euforici. O tabletă de ciocolată sau o cremă de banane conțin – în stare pură – acele substanțe care stimulează receptorii noștri de fericire. Fericirea trece deci, în mod evident, și prin stomac.
Romanian