Oraşul scriitoarelor
În perioada 15 Ianuarie – 8 Februarie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Calea Griviţei, nr. 64-66) propune o călătorie într-o expoziţie inedită, intitulată „Oraşul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”.
Utilizând documente originale de arhivă (manuscrise, fotografii, scrisori, cărţi poştale, reviste sau alte tipuri de obiecte personale), expoziţia reprezintă un exerciţiu de recuperare a biografiei mai multor scriitoare prolifice din perioada interbelică: Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Serghi, Jeni Acterian, Martha Bibescu, Henriette Yvonne Stahl, Alice Voinescu, Mărgărita Miller-Verghy, Bucura Dumbravă, Aida Vrioni, Natalia Negru, Ticu Archip, Zoe Verbiceanu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Anişoara Odeanu, Sorana Gurian şi Maria Banuş. Pentru întâia dată, literatura şi biografia acestor autoare sunt puse în legătură cu spaţiul citadin în care au trăit, astfel prinzând contur și o întreagă reţea de relaţii. Toate aceste scriitoare au fost nişte citadine atât la nivel de biografie, cât şi la nivel de operă, ele contribuind la ceea ce critica a numit „citadinizarea literaturii”: personajele lor locuiesc în oraş, se plimbă pe marile bulevarde şi prin parcuri, frecventează cafenele şi alte locuri de întâlnire ale boemei, intră în librării, cinematografe, expoziţii, redacţii ale unor reviste, în teatre, şcoli şi licee ori universităţi etc. Datorită acestor „instantanee literare” evoluţia urbană este trasată cu fidelitate, dezvăluind oraşul modern în toate straturile lui, de la periferie până în centru.
Inedita expoziţie de la Muzeul literaturii mai cuprinde şi trei hărţi: o reprezentare a Bucureştiului ficţional; o hartă cu locurile emblematice din literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, considerată creatoarea romanului citadin modern; şi o hartă a corespondenţei scriitoarelor, care arată oraşele către care plecau şi din care veneau scrisorile lor. Două proiecţii vor recrea atmosfera din Bucureştiul interbelic, vizual şi sonor: vizitatorul va păşi pe o stradă a scriitoarelor şi va auzi sunetele oraşului din acea epocă.
„REGINA MARIA. Un veac şi jumătate”
La Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București (Şoseaua Kiseleff nr. 30), în intervalul 15 – 24 Ianuarie, este deschisă o expoziţie inedită: „Regina Maria. Un veac şi jumătate”. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului şi de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, care au dorit să marcheze aniversarea a o sută cincizeci de ani de la naşterea strălucitei suverane a României, o personalitate exemplară, care continuă să ne ofere lecții despre frumos, diplomație, sacrificiu, curaj şi patriotism. Expoziția aduce laolaltă o parte dintre cărţile Reginei Maria în ediţii princeps, una dintre ele purtând autograful acesteia. Vor mai fi expuse tabachera reginei, un creion cu monogramă, un portret în peniță, de la logodnă, fotografii, cărți poștale, reclame, timbre, medalii. Expoziția este completată de planșe cu fotografii inedite, documente, acuarele și lucrări grafice reprezentative ale Reginei Maria. De asemenea, atmosfera epocii va fi reconstituită prin intermediul unor piese vestimentare și accesorii din perioada anilor 1900-1930.
Cazinoul din Constanţa, gata de inaugurare
Într-o postare bilingvă, pe contul său de Facebook (prima variantă în limba maghiară, a doua în limba română), ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat: „Cazinoul din Constanța, la un pas de redeschidere! A fost demarat procesul de recepție la terminarea lucrărilor de reabilitare la această clădire emblematică a României. Lucrările au fost demarate în 2020, implementate și desăvârșite de fiecare Guvern care a urmat, inclusiv în primul meu mandat de ministru al Dezvoltării, iar acum vor fi finalizate. Este o investiție importantă, derulată cu atenție la detalii, care înfăptuiește cooperarea, indiferent de culoarea politică, pentru binele României”.
Reabilitarea Cazinoului a fost finanțată din bugetul de stat, iar finalizarea procesului de recepție este estimată pentru prima jumătate a lunii Februarie, după verificarea minuțioasă a lucrărilor executate, testarea instalațiilor refăcute, precum și pregătirea personalului care va asigura mentenanța clădirii și a sistemelor tehnice.
Nicolae Grigorescu, cel mai bine vândut pictor din România
La început de an 2025, a fost făcut public un top al celor mai bine vânduţi artişti români, în funcţie de vânzările înregistrate în anul 2024, la casele de licitaţii. Liderul acestui clasament este Nicolae Grigorescu: în 2024, pentru douăsprezece opere adjudecate, suma totală tranzacţionată a fost de 880.500 de euro.
Pe locul al doilea s-a situat Nicolae Tonitza, cu suma de 802.933 de euro, pentru treizeci şi opt de lucrări adjudecate, iar pe locul al treilea, Ştefan Câlţia, cu suma de 410.000 de euro, pentru şaizeci şi trei de lucrări adjudecate.
La mijlocul lunii Decembrie 2024, tabloul lui Grigorescu, intitulat „Ţărăncuţă odihnindu-se”, datând din 1870, a fost scos la licitaţie de Casa Artmark, stabilind un nou record pe piaţa de artă românească. Deşi estimarea iniţială a preţului lucrării a fost între 100.000 şi 200.000 de euro, după o licitaţie care a durat aproximativ douăzeci de minute, „Ţărăncuţa odihnindu-se” a fost vândută pentru suma de 365.000 de euro!
Alături de celebrele sale „care cu boi”, „țărăncuţele” au devenit simbolul operei lui Grigorescu, dar şi a şcolii româneşti de pictură care s-a născut la 1800. Se aştepta obţinerea independenţei faţă de Imperiul Otoman, iar societatea românească era preocupată de pregătirea acestei răsturnări istorice, astfel că şi lumea artistică autohtonă s-a lansat în căutarea unei exprimări plastice a identităţii naţionale. Grigorescu a pictat „Ţărăncuţele” în timpul călătoriilor pe care le-a făcut în zone precum Rucăr (pe valea Dâmboviţei), Câmpina, Ghergani sau Buzău.
