• Din pământ în lăzi cu nisip, din nisip în borcane de murături, iar acum – un super-produs, pe rafturile cu legume bio: cariera „nebună” a sfeclei roșii •
Origini

Între anii 800 și 400 î.e.n. apăreau la greci și la romani, descrieri ale unei legume: albă și neagră, cultivată din Sicilia și până la granița de nord a imperiului și adusă apoi în toată Europa. Grecii i-o atribuiau lui Apollo, zeul vindecător, și o prețuiau, la fel ca romanii, ca izvor al tinereții și ca afrodisiac, pe bună dreptate, pentru că între timp s-a constatat că aminoacizii pe care îl conține stimulează producția de hormoni sexuali. La Roma, se mai crede și astăzi că două persoane care mănâncă din aceeași sfeclă roșie se îndrăgostesc fără doar și poate.
Ce conține sfecla roșie
Știința a confirmat majoritatea domeniilor de utilizare recomandate de medicina populară. Dacă există vreo legumă care să merite numele de super-aliment aceasta este sfecla roșie. În ciuda gustului ei dulce, sfecla este compusă preponderent din apă (90%) și este, deci, apreciată ca o componentă a regimurilor alimentare. 100 g de miez au doar 50 kcal, 0,1 grăsimi, 2 g albumină și mai puțin de 9 g hidrați de carbon. Sfecla roșie e bogată în substanțe minerale precum calciul, fosforul, potasiul, magneziul și fierul și în vitaminele grupei B, vitaminele C, E, K și pro-vitamina A.
Sfecla crudă – și mai eficientă
Iarna, mai ales, sistemul imunitar poate fi fortificat cu sfeclă roșie. Pentru a putea asimila cât mai multe vitamine, sfecla ar trebui consumată crudă. Ideale sunt curele cu suc de sfeclă. Pentru dezintoxicare și pentru o alimentație alcalină este recomandată datorită conținutului ridicat de vitamine și de acid folic. Dar este la fel de eficientă și în perioada sarcinii, în cazul unor răni sau după o intervenție chirurgicală, pentru că acidul folic impulsionează dezvoltarea țesuturilor. În plus, cantitatea mare de fier (0,9 g la 100 g) și de nitrați sporește asimilarea de oxigen în sânge și este – pe lângă betanină – unul din motivele pentru care o apreciază sportivii de performanță. Potasiul și nitratul ajută la scăderea tensiunii arteriale, prevenind în acest fel, printre altele, afecțiunile cardiovasculare.
Consumul: mereu cu lămâie
Pentru ca organismul să asimileze mai bine fierul vegetal împreună cu vitamina C, sfecla roșie ar trebui mâncată întotdeauna cu puțină zeamă de lămâie sau de portocale. Ceea ce, în plus, împiedică și transformarea nitratului în nitrit.
Sfecla roșie și medicina
Medicina tradițională chineză recomandă sfecla roșie pentru întărirea inimii, pentru calmarea stării de agitație, pentru ameliorarea sângelui și împotriva ficatului leneș. Ayurveda consideră sfecla roșie, denumită „chu-kandar”, un remediu pentru formarea sângelui. La mijlocul secolului 20, medicii au observat efectul antitumoral al sfeclei roșii, motiv pentru care ea a început să fie folosită în tratamentele complementare terapiei anticancer.
Bine de știut
Nitratul existent în sfeclă poate fi transformat în nitrit, care, la rândul lui, poate produce nitrosamine ce provoacă cancerul. Din cauza conținutului ridicat de acid oxalic (prejudiciază asimilarea calciului), copiii mici și persoanele cu predispoziție la calculi renali (pietre la rinichi) ar trebui să consume sfecla roșie cu măsură.
Pentru dezintoxicare
Mestecatul frunzelor proaspete de sfeclă roșie alungă mirosul de usturoi. Dar sfecla roșie este apreciată – sub formă de „cvas” (băutură fermentată) și pentru dezintoxicare.
Remediu împotriva guturaiului
În Rusia, zeama de sfeclă este folosită ca picături pentru nas. Se storc 4 sfecle, se lasă sucul cel puțin 3 ore la frigider și se diluează apoi cu apă de băut (2 linguri de apă caldă la o lingură de suc). Sucul se folosește la fel ca picăturile pentru nas și se pare că este eficient chiar și în stările gripale mai grave.
Carte de vizită
Părți folosite: frunzele și bulbii (rădăcina).
Efect: diuretic, antiinflamator, hipotensor, reduce nivelul colesteroluului, antihemoragic.
Domenii de aplicare: hipertensiune, boli infecțioase, întărirea sistemului imunitar, constipație, anemie, boli venoase.
Notă: a nu se consuma crudă, în caz de boli de rinichi și calculi renali.
Rețete de sănătate
Întărirea imunității
Iarna, imunitatea poate fi întărită cu o cură în timpul căreia se beau 0,5 l de suc de sfeclă roșie, pe parcursul întregii zile, vreme de 3 săptămâni.
Energizant: pesto din frunze de sfeclă
Înainte de depozitarea sfeclelor roșii, trebuie înlăturate frunzele, care se răsucesc cu grijă, cu câțiva centimetri deasupra tulpinii. Din frunze se poate prepara un pesto foarte gustos. În comparație cu rădăcina, frunzele conțin de 3 ori mai mult magneziu, de 6 ori mai multă vitamina E și de 7 ori mai mult calciu, de 200 de ori mai multă vitamina A și chiar de 2000 de ori mai multă vitamina K decât rădăcina. Preparat cu zeamă de lămâie și usturoi, pesto-ul întărește, în plus, sistemul imunitar.
Ingrediente: 1 ceașcă sâmburi de nucă (sau de semințe de floarea-soarelui), frunzele a 4 sfecle roșii, 1 cățel de usturoi, 1/2 ceașcă ulei de măsline, câteva picături zeamă de lămâie, sare și piper.
Preparare: Se macină nucile nu prea mărunt. Se spală frunzele de sfeclă, se zvântă și se rup bucăți mai mari. Tulpinile groase se rup bucăți. Se pun toate, pe rând, împreună cu usturoiul în mixer și se adaugă câte-o lingură de ulei și nucile. Se mixează până ce se obține consistența potrivită. Se condimentează cu sare, piper și zeamă de lămâie.
Piure roșu pentru fortifiere – infecții, sistem imunitar slăbit
Ingrediente: 600 g sfeclă roșie curățată de coajă, puțin unt.
Preparare: Se spală bine sfecla (cu o perie) și se taie bucăți mici. Se pune într-o oală, acoperită cu apă, și se fierbe o oră, cu capac, până ce se înmoaie. Se scoate din oală și se lasă apa să fiarbă în continuare, până ce consistența ei devine cremoasă. Se mărunțește sfecla fiartă și se adaugă puțin din apa în care a fiert, și untul. Se condimentează după gust.
Suc proaspăt de sfeclă și mere
Ingrediente: 1 măr, 4 morcovi, 1/2 sfeclă roșie, 1 pumn pătrunjel verde.
Preparare: Se curăță morcovii și se taie bucăți. Mărul și sfecla se taie felii înguste. Se storc toate (în storcătorul de fructe) și se bea sucul imediat după ce a fost preparat.
Rețete alimentare
Salată de sfeclă cu ouă
Ingrediente: 1 sfeclă fiartă, 3 ouă răscoapte, 1 farfurie de creson, 1 legătură de ridichi, 4 roșii, 1 castravete, 1 salată verde, 1 ceșcuță sos vinegret.
Preparare: Pe un platou se așează frunzele de salată, deasupra cărora se aranjează, în straturi, sfecla tăiată rondele, jumătate din cantitatea de creson, ridichile tăiate în formă de floare, ouăle tăiate rondele, castravetele tăiat felii, restul de creson și roșiile tăiate felii. Sosul vinegret se servește separat, după gust.
Salată de sfeclă coaptă
Ingrediente: 1 sfeclă lunguiață coaptă, 1 linguriță hrean ras, 1 linguriță zahăr, puțin chimen, 1 linguriță oțet, 2 linguri ulei, sare.
Preparare: Sfecla coaptă se curăță de coajă, se taie în rondele, cuburi sau tăieței, se amestecă cu ingredientele de mai sus și se lasă circa 1 oră să se mureze, apoi se poate servi.
Salată de sfeclă roșie marinată
Ingrediente: 2 sfecle lungi, potrivit de subțiri, 2-3 linguri ulei, 2-3 linguri oțet de vin, sare, piper, 1 linguriță zahăr, 2 cepe, 1 foaie de dafin, 1 cățel de usturoi.
Preparare: Una dintre sfecle se rade crudă, iar cealaltă se fierbe cu foaia de dafin. Când s-a înmuiat, se taie felii potrivit de subțiri, se marinează în oțet diluat cu puțină zeamă în care a fiert sfecla, ulei, sare, piper, zahăr tos, usturoi pisat și ceapă tăiată. Se lasă 1-2 zile să se marineze, apoi se scot cepele, foaia de dafin și usturoiul și se servește lângă alte legume proaspete.