Comorile vindecătoare ale pomilor

Primăvara și-a deschis farmacia

E deja un fapt cunoscut că arborii nu ne oferă doar fructe pline de vita­mine, ci și medicamente valoroase, printre care și unele folosite în mod clasic în medicina naturistă, precum salicilații din scoarța de salcie, care au efect analgezic, chinina, pro­venită din scoarța arborelui cinchona și care e folosită împotriva malariei, rășinile antiin­flamatoare de tămâie și smirnă, ceaiul de flori de tei, în caz de febră, și acele de molid, care se adaugă în apa de baie pentru combaterea bron­șitei… Dar anumiți copaci care sunt trecuți cu vederea ne oferă la rândul lor numeroase alte comori, care sunt veritabile stimu­lente pentru sănătate.

Frunzele de măslin scad tensiunea arterială ridicată

Măslinul cel noduros este un maestru al longe­vității. În Portugalia există un exemplar a cărui vârstă este es­timată la 3.350 de ani, iar în Vouves, din insula Creta, crește un măslin care ar putea avea chiar 4.000 de ani și care încă rodește. Cel mai cu­noscut și apreciat este ule­iul ex­tras din pulpa bogată în grăsimi a măslinelor. Puțini știu însă că frunzele conțin o cantitate încă și mai mare de polifenoli valoroși decât cea care se găsește în fructe sau în ulei.    Printre nume­roasele substanțe din frun­ze cu rol de protecție, se remarcă oleu­ropeina. Aceasta are puternice efecte antiin­flamatoare și antioxidante și susține elasticitatea vasculară. Un studiu asu­pra hiper­ten­siunii ar­teriale a arătat că extractul din frun­ze de măslin este de­osebit de efi­cient. Adminis­tra­rea a 500 mg de două ori pe zi a dus, după opt săptămâni, la o scă­­dere cu 11,5 punc­te a tensiunii arte­riale sis­tolice. Mai ales a­cest tip de polifenol prote­jează hipo­tala­mu­sul, o structură ce­re­bra­lă care reglea­ză me­ta­bo­lismul și tensiunea arterială.

* Sfat: Eficient și împotriva herpesului

Într-un studiu asupra veziculelor bucale, s-a dovedit mai eficientă o cremă cu extract de frunze de măslin, decât tratamentul standard cu medicamentul Aciclovir. Participanții care au folosit acest remediu s-au plâns într-o mai mică măsură decât ceilalți de mâncărime, durere și sângerare. În vederea efectuării studiului, cerce­tătorii au adăugat într-o cremă pentru buze un procent de 2% dintr-un extract de frunze de măs­lin.

Scoarța de mesteacăn argintiu e bună pentru piele

Mestecenii argintii sunt pio­nieri printre copaci, deoarece reu­șesc să se prindă în soluri pe care alte specii nu reușesc să creas­că. Astfel, mesteacănul pregătește terenul pentru alte tipuri de arbori, fiind împins în mod succesiv către zone marginale mai ne­ospitaliere.

Robustețea sa se datorează unui amestec de substanțe protec­toare, dintre care unele pot servi și sănătății noastre. Frunzele de mesteacăn ajută între altele la eliminarea excesului de lichide (de pildă, sub formă de ceai, cum e cel de la „Fares”, sau de suc me­dicinal de mesteacăn, de la „Schoenen­berger”), la combaterea celulitei (scop în ca­re putem fo­losi, de exemplu, uleiul anti­celu­litic cu mesteacăn, de la Weleda) sau la tratarea reuma­tis­mului articular (putem uti­li­za      ule­iul con­tra reu­ma­tismului, cu mes­tea­căn și arnică, de la Wa­la).

Stratul exterior al scoar­ței de mesteacăn este uti­lizat în mod tra­dițional pentru afecțiuni ale pielii. Studiile științifice au de­monstrat că acesta inhibă dezvol­tarea bacteriilor, gră­bește redu­ce­rea proce­selor in­flamatorii și sti­mulează vindecarea și re­ge­nerarea pielii. S-a do­vedit, de ase­menea, că betulina, care se găsește din abundență în stratul exterior al scoar­­ței de mes­teacăn, întă­reș­te bariera cutana­tă, con­tribuind ast­fel la com­ba­terea a­ler­giilor și in­fla­mațiilor.

Pentru auto­tra­tament, creme­le de îngrijire cu extract din scoarță de mes­teacăn (de exemplu, cre­ma din scoarță de mesteacăn de la „Resana” sau cre­ma de mes­tea­căn de la „Kräu­ter­haus Sanct Bern­hard”) sunt potri­vite pentru a fi apli­cate pe pielea încă in­tactă pentru calmarea iritațiilor și mân­cărimilor.

* Sfat: Seva de mesteacăn, o mo­da­litate sănătoasă de a ne potoli setea

În Scandinavia, trunchiurile de mesteacăn sunt perforate, în funcție de condițiile meteo­rologice, de la mijlocul lunii Februarie și până la înfrunzirea din Aprilie, pentru colectarea sevei de mesteacăn care urcă prin copac. În România, ea se recoltează prin Martie, înainte de pornirea în vegetație a arborilor și de umflarea mugurilor. În acest scop, se forează o mică gaură în scoarță, se introduce un tub și se colectează apa care curge din copac. Cel mai bine este să se facă acest lucru după o iarnă și o primăvară cu multe precipitații, deoarece, în perioadele secetoase, mesteacănul are el însuși nevoie de rezervele sale de apă.

Rășina de mastic îmbunătățește sănătatea orală

Rășina arborelui de mastic este utilizată ca remediu natural de cel puțin 5.000 de ani. În urmă cu 2.500 de ani, Hipocrate recomanda acest remediu pentru tratarea afecțiunilor gastroin­tes­tinale, precum și pentru îmbunătățirea sănătății orale. Cercetările moderne confirmă aceste pro­prietăți medicinale: studiile au arătat că prepara­tele pe bază de mastic pot elimina bacteria He­lico­bacter pylori, care cauzează probleme gas­trice și ulcer. Masticul combate totodată bacteriile problematice din flora intestinală. În mod tra­dițio­nal, rășina de mastic este mestecată sub for­mă de gumă. Substanțele active care se găsesc în această rășină inhibă bacteriile care provoacă carii și afecțiuni gingivale, pătrunzând chiar și în temutul biofilm bacterian, unde răufăcătorii microbieni se sustrag atât acțiunii sistemului imunitar, cât și celei exercitate de anti­biotice. În plus, a­ceas­tă rășină mas­tica­bilă are efec­­­te anti­infla­matoare și anti­oxi­dante, fiind așa­dar un re­mediu natu­ral pen­­tru sănă­tatea florei orale. Dato­rită a­ces­tor pro­prie­tăți, masticul are o influență pozitivă asupra stării gene­rale de sănă­tate a organismului, în spe­­cial la nivel vas­cular. Asta de­oa­re­ce coloniile de bac­terii de la nivel bu­cal provoacă în ce­le din urmă și în res­tul cor­pului pro­cese inflamatorii si­­len­țioase, care cresc riscul declan­șării unor boli car­dio­vasculare. Efectul puternic pe care această rășină îl are împotriva microbilor pa­to­geni nu este însă sur­prin­zător. Rășina arbo­ricolă are rolul de a sigila rănile din lemn, astfel încât leziunile să nu devină porți de acces pentru microorganisme dă­unătoare. Popu­lația rurală din Suedia și Fin­landa apreciază încă din vechime guma de mestecat din rășină, datorită efectului ei protector asupra dinților. Rășina era odinioară extrasă din scoarța mo­lizilor bătrâni. În Suedia, cercetătorii au des­co­perit chiar și o gumă de mes­tecat din gudron de mesteacăn, veche de aproape 10.000 de ani, pe care se mai pot încă vedea ampren­tele dinților unor copii.

* Sfat: Încălziți rășina înainte de a o mesteca

Masticul e mai greu de mestecat decât gumele artificiale. Pentru ca guma naturală să nu se lipească de dinți, este bine ca înainte de a începe să mestecați rășina, să o țineți puțin în gură până când căldura corpoală o face să se înmoaie.

Într-un pat din lemn de zâmbru somnul este mai odihnitor

Zâmbrul este supranumit „regele Alpilor”, însă crește și în Carpați. El se înalță impunător chiar și pe versanții abrupți, rezistând atât soare­lui puternic de la altitudinile înalte și nopților geroase, cât și perioadelor de secetă. Un studiu a demonstrat uluitorul efect de calmare pe care-l are statul într-o încăpere placată cu zâmbru sau dormitul într-un pat confecționat din acest lemn. Un rol esențial îl joacă uleiurile esențiale pe care le eliberează zâmbrul și care acționează prin intermediul simțului olfactiv ca un balsam asupra sistemului limbic din creier, responsabil cu regla­rea emoțiilor. În doar câteva secunde după intra­rea într-o astfel de cameră, ritmul cardiac înce­tinește – un semn clar de deten­sionare, care re­prezintă un mare beneficiu pentru sănătatea ini­mii. În timpul somnului, parfumul zâmbrului activează în schimb nervul vag, ceea ce stimu­lează regenerarea. Participanții la studiu s-au tre­zit mai odihniți dimineața după ce au dormit într-un pat din lemn de zâmbru.

* Sfat: Aromaterapie cu ulei de zâmbru

Pentru a beneficia de puterea calmantă a acestor arbori, puteți adăuga ulei de zâmbru într-o lampă de aromaterapie sau puteți folosi un odorizant de cameră pe baza acestui ulei. Am­bele sunt disponibile pe internet sau în far­macii, ca de exemplu produsele de la „Taoasis” sau „Primavera”. De asemenea, puteți achizițio­na o pernă umplută cu talaș de zâmbru.

Cura cu cărbune medicinal, pentru detoxifierea intestinului

Utilizarea acestui remediu natural de către oameni datează de cel puțin 3.500 de ani. Cărbu­nele medicinal a fost și este în continua­re folosit ca tratament pentru intoxicațiile acute, cum sunt cele pro­vocate de substanțe toxice sau de me­dica­mente administrate în doze prea mari. Cărbunele absoarbe, de ase­menea, toxinele din mucegaiuri, pes­tici­dele și chiar și toxinele bacteriene. Chiar și evo­luția hole­rei poate fi atenuată cu ajutorul acestui remediu stră­vechi. Efectul de curățare al căr­bu­nelui rezidă în capacitatea sa pu­ternică de a lega substanțele pro­blematice. În plus, are o supra­față de contact extrem de mare, prin care poate absorbi aceste substan­țe. Această enormă putere de fil­trare a cărbu­nelui este utilizată și pentru puri­ficarea apei potabile. Deosebit de interesante sunt stu­diile potrivit cărora căr­bunele me­dicinal poate fi de ajutor în cazul unei perturbări a florei sau barierei intestinale.

El poate capta multe toxine care sunt produse și eliberate în aseme­nea situații, inclusiv lipopoli­zaha­ridele (LPS). Aces­tea sunt compo­nente ale pe­reților bacterieni care pă­trund în organism prin ba­riera intestinală com­pro­mi­să și de­clanșea­ză pro­cese infla­matorii si­lențioa­se dă­ună­toa­re, așa cum se în­tâm­plă de exem­plu în ca­zul dia­betului și al obe­zității. LPS slăbesc toto­dată muscula­tura, pre­cum și funcția mito­con­dria­lă. LPS sunt impli­cate chiar și în bolile neu­ro­de­generative, precum Alzhei­mer, deoarece favo­rizează formarea depo­zitelor caracteristice de beta-amiloid și proteine tau. Modestul cărbune medicinal ar putea cons­titui așadar un element te­rapeutic în numeroase afecțiuni care sunt asociate cu disbioza intesti­nală, dacă nu sunt chiar cauzate de aceasta.

Detoxifierea cu cărbune vegetal este, așadar, ex­trem de eficientă și e, totodată, naturală, ac­cesibilă și consacrată din vechime. O cură cu căr­bune activ care se obține din lemn sau, frecvent în zilele noastre, din coji de nucă de cocos, poate reprezenta de asemenea un punct de plecare pen­tru refacerea florei și a barierei intestinale, cu condiția adoptării unei alimentații mai sănătoase, bogate în fibre și să­race în ali­mente ultra­procesate.

Potrivit cerce­tă­rilor, cărbunele activ es­te foarte bine tole­rat și sigur. Totuși, da­că intenționăm să-l utili­zăm pe termen lung, ar fi bine să ce­rem sfa­tul unui me­dic, deoa­rece cărbu­nele poate absorbi și substanțele nutritive. Un studiu a­su­­pra sucurilor a ară­tat că absorbția unor vita­mi­ne e redusă în pre­zența cărbunelui. Acest lucru se poate întâmpla dacă sucul este con­sumat imediat, înainte sau după masă. Cel mai bine e să așteptăm minimum 90 de minute. Și medi­ca­men­tele ar trebui admi­nis­trate la un interval sufi­cient de mare față de momentul în care am luat cărbunele.

* Sfat: Cărbunele activ, un ajutor rapid când suntem în deplasare

Dacă tindeți să suferiți de disconfort digestiv și balonare, puteți lua preventiv capsule cu cărbune activ, după mesele despre care știți că vă creează probleme, cum ar fi cele de la cantină, la o cină de afaceri sau la o reuniune de familie, înainte să apară simptomele neplăcute.

Boabele de cacao îmbunătățesc circulația la nivel cerebral

Arborele de cacao, cu aspectul său nesem­nificativ și fructele sale ciudate, care atârnă foarte jos, folosește o combinație specială de catehine pentru a-și proteja semințele de prădători. În corpul uman, aceste substanțe vegetale bine tolerate reduc inflamațiile și depunerile de pe pereții vaselor de sânge. Ele îmbunătățesc funcția vasculară și, im­plicit, circulația sângelui în țesuturi. Atunci când nu este ultraprocesată, cacaoa con­tribuie și la o mai bună vascularizare a substanței cenușii a creierului. În cazul unui bărbat de 76 de ani, cercetătorii au măsurat o îm­bu­nătățire de nouă procente după doar o săptă­mână de consum de cacao. Catehinele din cacao stimulează totodată formarea de noi vase de sânge și de noi celule nervoase, care sunt esen­țiale pentru memorie. După cum a demons­trat un alt studiu, chiar și creierele tinerilor sănătoși au de profitat în urma efectelor boabelor originare din America. O bău­tură preparată din ele le-a îmbunătățit perfor­manțele cognitive și chiar acuitatea vizuală.

Pentru a obține o cantitate suficientă de cate­hine bene­fice, se recomandă con­sumul de cioco­lată neagră cu un conținut ridicat de cacao. Și mai eficient este con­sumul de boa­be eco­logice, fer­mentate și ușor prăjite. Prăjirea re­duce amă­reala spe­ci­fică gus­tului de ca­cao și o face mai ușor de tolerat în can­tități mai mari. Deși o parte dintre cate­hine se pierd în de­cursul acestui pro­ces, rămân totuși su­ficiente cât să ne fie de folos.