• Deși a venit primăvara, virușii care provoacă răceala sunt încă activi. Pretutindeni, lumea strănută, își suflă nasul și tu­șeș­te. Până la mijlocul primăverii, aproape tot omul face, măcar o dată, o infecție a căilor res­pi­ra­torii. La drept vorbind, virușii ca­­re pro­voa­că tuse, nas în­fundat și răgușeală sunt activi pe par­­cursul în­tregului an. Iată de ce vă propunem un catalog al bo­­lilor pul­mo­nare, ca să știți cum arată și cum vă puteți apăra •

Răceala

Simptome: de obicei, începe cu o senzație de iritație în gât. Apoi urmează durerile de cap și tusea, iar nasul începe să curgă. Ocazional apar complicații sub forma unei sinuzite sau a unei afecțiuni a căilor respiratorii inferioare.

Cauză: viruși ai răcelii. Există peste 200 de tipuri diferite.

Terapie: În majoritatea cazurilor, este suficient să ne odihnim suficient. Dacă infecția este totuși atât de severă încât simptomele devin de nesuportat, putem găsi la farmacie spray-uri na­zale, precum și medicamente pentru tuse și durere, care se eliberează fără re­țetă. Experții ne recomandă să evi­tăm preparatele combinate și să ne tra­tăm mai degrabă în funcție de simp­tome.

Noutăți din cercetare: stresul are un impact asupra sistemului imu­nitar. De aceea, persoanele stresate sunt mai predispuse la boli infecțioa­se.

Gripa

Periodic, apar noi variante care pot deveni periculoase pentru anumite grupuri de risc. În intervalul 2017-2018, în Europa au murit peste un mi­lion de persoane din cauza unei gripe.

Simptome: dureri musculare și articulare puternice, febră mare, tuse uscată și senzație accentuată de slăbiciune.

Cauză: viruși care se transmit prin așa-numitele picături respiratorii (particulele de fluid patogen ce se transmit pe cale aeriană, prin tuse sau strănut), atunci când acestea intră în contact cu mucoasele și căile noastre respiratorii.

Terapie: în general, ar trebui și în acest caz se să ne permitem pur și simplu să ne odihnim, să dormim mult și să oferim sistemului imunitar timpul de care are nevoie pentru a combate virușii. Dacă sistemul imunitar e slăbit sau dacă facem parte dintr-un grup de risc, deoarece suferim de o anumită boală cronică, e indicat să luăm medicamente antivirale, în decurs de 48 de ore de la apariția simptomelor. Dacă sistemul imunitar este foarte slăbit de virușii gripali, se poate ajunge la o suprainfecție bacteriană.

Noutăți din cercetare: unele persoane infectate cu gripă se confruntă, după vindecare, cu „Long Flu” (asemănătoare cu Long Covid).

Covidul

SARS-CoV-2 este un coronavirus apărut în 2020, care a generat o pandemie soldată cu un mare număr de decese.

Simptome: febră, nas înfundat, tuse, dureri în gât, dar și greață, vărsături, diaree, tulburări de miros și gust, precum și dureri de cap.

Cauză: SARS-CoV-2 – virusul se transmite prin picăturile respi­ra­torii.

Terapie: în ca­zu­rile lipsite de compli­cații, se tratează doar simptomele, precum nasul înfundat sau tusea, cu mijloacele co­respunzătoare. Per­soanelor cu risc cres­cut de evoluție severă și care nu dezvoltă o pro­tecție imună suficientă prin vaccinare li se reco­mandă o terapie antivirală. În cazurile foarte grave, pacienții trebuie tratați la terapie intensivă. Vac­cinările împiedică o evoluție severă a bolii.

Noutăți din cercetare: leziunile micro­vas­culare la nivel cerebral, împreună cu un sistem imunitar hiperactiv, pot reprezenta principala cauză a ceții cerebrale, care se numără printre cele peste 200 de simptome consemnate la per­soanele afectate de Long Covid.

Tusea convulsivă

Sugarii sunt cei mai afectați și trebuie tratați în spital, dacă viața lor e în pericol. Dar boala poate afecta și copiii mai mari, precum și adul­ții.

Simptome: în stadiul inițial, tusea con­vulsivă se manifestă prin nas înfundat și o tuse ușoară, însoțită uneori și de febră nu prea mare. În faza principală, copiii și adulții suferă adesea de accese severe de tuse spasmodică, care se în­cheie cu un zgomot șuierător la inspirația ur­mătoare, de­oarece laringele se contractă. Une­ori se adaugă greața și vărsăturile. De regulă, tusea convul­sivă durează mai mult de trei luni.

Cauză: declanșatorii bolii sunt anumite bacterii care se fixează pe mucoasele căilor respiratorii superioare, trahee și bronhii. Acolo produc toxine care afectează mucoasele și cilii vibratili.

Terapie: administrarea antibioticelor încă din stadiile inițiale ale bolii scurtează perioada în care suntem contagioși și atenuează evoluția afecțiunii. Copiii și adulții pot fi vaccinați împotriva tusei convulsive. Vaccinarea trebuie însă repe­tată periodic.

Sinuzita

În acest caz, mucoasele sinusurilor na­zale sunt inflamate.

Simptome: nasul este înfundat, iar respirația devine dificilă. Abia dacă mai putem simți mirosurile și gusturile. La asta se adaugă o durere apăsătoare re­sim­țită în spatele frunții, în jurul nasului sau în zona maxilarului superior.

Cauză: de obicei, inflamația sinusu­rilor are de-a face cu o infecție virală. Declanșatorii sunt așadar virușii, mai rar bacteriile. Mucoasele produc în astfel de cazuri mult mai mult mucus decât în mod normal, iar canalele de legătură dintre nas și sinusuri se umflă și se astupă. Unele persoane au, totodată, porțiuni îngustate din cauze anatomice sau polipi nazali.

Terapie: nici în cazul unei sinuzite acute nu este necesar un antibiotic. Respirația poate fi ușurată cu ajutorul picăturilor nazale deconges­tionante. Totuși, acestea nu trebuie utilizate mai mult de o săptămână. În caz contrar, există pe­ricolul să apară obișnuința. Pentru a ne hidrata mucoasele, putem inhala soluție salină. Dacă există porțiuni îngustate din cauze anatomice, poate fi de folos o intervenție chirurgicală. Sinu­zita cronică poate fi cauzată și de molarii de minte. Specialiștii ne recomandă să depistăm neapărat cauza.

Noutăți din cercetare: împotriva sinuzi­telor cronice severe și recurente au apărut de curând și terapii cu anticorpi.

Pseudocrupul

• Este o formă de laringită care afec­tează de regulă copiii mici •

Simptome: caracteristice sunt tusea ca un lătrat și dificul­tățile de respirație.

Cauză: agenții cauzatori sunt aproape întotdeauna virușii.

Terapie: în majoritatea ca­zurilor, pseudocrupul nu necesită tratament. În schimb, le este de mare folos co­piilor să-i liniștim. În cazul unui epi­sod sever, un su­pozitor cu cortizon poate fi efi­cient. La nevoie, trebuie consultat medicul.

Noutăți din cercetare: Un stu­diu a arătat că o jumătate de oră pe­trecută în aer liber, la tem­peraturi de sub zece grade, poate determina o ame­liorare semni­ficativă a simpto­melor.

Faringită

• Inflamația faringelui apa­re frec­vent în sezonul ră­ce­lilor și este foar­te du­reroasă •

Simptome: senzație de iri­tație în gât, dificultăți la înghițire, tuse și respirație urât mirositoare.

Cauză: în majoritatea cazu­rilor, inflamația faringelui este provocată de vi­ruși, dar în spatele ei se află une­ori și o amig­dalită acută, o inflamație a corzilor vocale sau mononucleoza infecțioasă.

Terapie: Dacă ne confruntăm „doar” cu dureri inofensive în gât, unele remedii naturale cu efecte dovedite pot fi, de asemenea, de folos: în combinație cu saliva, ciocolata neagră for­mează, de exemplu, un mucus vâscos, care se așează pe mucoase, având un efect calmant. În plus, ciocolata conține substanța numită teobro­mină, care suprimă reflexul de tuse.

Pleurita

• Atunci când se petrece o infla­mare a membranei subțiri care aco­peră plămânii și căptușește din in­terior cavitatea toracică, avem de-a face cu pleurita •

Simptome: dureri extrem de puternice în piept. Din cauza lor, pacienții nu mai îndrăznesc să respire profund. Iar pentru că plămânul nu mai este oxigenat așa cum trebuie, se poate dezvolta o pneumonie.

Cauză: de regulă, pleurita este precedată de o infecție virală a căilor respiratorii.

Terapie: analgezicele ne permit să respirăm din nou bine, pentru că acest lucru e important. De asemenea, se recomandă repaus la pat.

Astmul

• Această boală inflamatorie cronică se manifestă sub nouă forme fenotipice. Astmul alergic este doar una dintre variante •

Simptome: dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, senzație de constricție în piept.

Cauză: mucoasa care căptușește pe inte­rior pereții bronșici din plămâni se umflă. Astfel se produce o secreție care ne face să scoatem acest șuierat tipic la inspirație și expirație. În cazul astmului alergic, responsabil este un alergen care provoacă un răspuns imun exagerat.

Terapie: O noutate este faptul că, în zilele noastre, se tratează chiar de la început cu un cor­ticoid și formele ușoare de astm. Mai târziu, cor­ticoidul se combină cu un medicament bron­ho­dilatator. În cazurile extrem de grave, terapia cu anticorpi dă în pre­zent re­zultate bune. Anticorpii sto­pează reacția excesivă a sistemului imunitar.

Noutăți din cercetare: Un stu­diu englezesc a arătat că un consum crescut de zahăr al mamei gravide pare să creas­că semnificativ riscul de astm, precum și de alergii, la co­pil. Riscul de astm alergic s-a dove­dit a fi chiar și de două ori mai mare, comparativ cu copiii mamelor care au consumat cantități mici de zahăr.

BPOC

• Organizația Mondială a Sănă­tății (OMS) plasează BPOC pe locul trei, în clasamentul ce­lor mai frec­ven­te cauze de de­ces la nivel mon­dial. Origi­nea bolii o constituie o bronșită cro­nică. În decursul anilor, ea poate evolua, devenind o boală pulmonară obstructivă cronică, o afecțiune a cărei denumire abre­viată este BPOC •

Simptome: tu­se, expectorație și sen­zație de sufocare.

Cauză: BPOC apare aproa­pe întotdeauna din cauza fuma­tului. Acesta este responsabil pentru in­fla­mația bronhiilor și provoacă totodată distrugerea alveolelor pulmonare.

Terapie: Mai important ca orice este să renunțăm la fumat. În rest, se tratează cu medicamente bronhodilatatoare.

Noutăți din cercetare: Oamenii de ști­ință au descoperit că există o cale de rege­nerare a țesutului pulmonar, și anume, prin așa-numitele semnale Wnt transmise la ni­velul celulelor epiteliale pulmonare afectate. Aceas­tă metodă a dat rezultate în expe­rimentele pe șoareci. Acum, noua abordare terapeutică urmează să fie testată pe oameni.

Alergiile

• Rinita alergică este cea mai frec­ventă boală alergică a căilor respi­ra­torii și este declanșată de polenul flo­rilor, ier­burilor și arborilor. Aproape fie­care a treia persoană suferă de pro­ble­me ge­nerate de alergii – începând de la ce­le pro­vocate de polen, până la cele ca­uzate de praful din casă, de părul de animale și de alimente. La ora actuală, sunt cunoscute minimum 20.000 de substanțe care pot declanșa alergii •

Simptome: strănut, guturai sau nas care curge, mâncărime la nivelul nasului și ochilor.

Cauză: alergia este un răspuns exagerat și inadecvat al corpului la o substanță care este de fapt inofensivă și care de regulă nu este proprie or­ganismului. Alergia este, așadar, o reacție eronată a sistemului imunitar.

Terapie: se recomandă, pe cât posibil, evitarea alergenilor. În rest, ne bazăm pe antihistaminice, care ameliorează simptomele. Așa-numita hipo­sensibilizare este eficientă, în special în cazul rinitei alergice.

Noutăți din cercetare: Oamenii de știință au descoperit că un consum crescut de sare contribuie la apariția astmului alergic la femei.

Bronșita cronică

• În cazul bronșitei, mucoasele de la ni­velul bronhiilor sunt inflamate. Una din zece răceli duce la bronșită. Dacă, timp de doi ani la rând, ne confruntăm cu tusea productivă minimum trei luni, atunci suferim de bron­șită cronică •

Simptome: tuse expectorantă, uneori dificultăți de respirație.

Cauză: în cazul unei bronșite „normale”, virușii sunt aproape întotdeauna cei responsabili. În schimb, forma cronică afectează în special fumă­torii.

Terapie: bronșita se vindecă în numai câteva zile chiar și fără medicamente. Medicamentele expectorante pot ușura tusea.

Pneumonia

• De multe ori, pneumonia poate fi diferențiată de gripă doar prin intermediul unei radiografii •

Simptome: febră și frisoane, tuse productivă sau seacă, uneori dificultăți de respirație și res­pirație accelerată, stare ge­nerală de rău și slăbiciune; la persoanele vârstnice poate apă­rea și o stare de confuzie.

Cauză: adeseori, este vorba des­pre pneumococi (bacterii) trans­miși prin picături respiratorii, dar inflamațiile pot fi declanșate și de viruși, ciuperci sau paraziți.

Terapie: antibioticele sunt de folos în cazul pneumoniilor bac­teriene.

Noutăți din cercetare: ger­menii multirezistenți reprezintă o problemă majoră – mai ales în spitale, unde pacienții se infectează cu bacterii care provoacă pneu­monie, ceea ce duce, adesea, la decesul lor. De aceea, cercetările se con­centrează în prezent pe anti­biotice care pot învinge rezistența.

Embolia pulmonară

• Cheagurile plutesc prin sânge ca niște dopuri. Dacă unul ajunge în ventriculul drept al inimii, e îm­pins în vasele pulmonare •

Simptome: dacă cheagul este mic, blo­chează doar un vas de sânge din plămân, ceea ce provoacă dureri toracice ascuțite, cu debut brusc și dificultăți de res­pi­rație. În majoritatea ca­zurilor, plă­mânul își revine fără urmări. Dar dacă cheagul este foar­te mare, rămâne blocat chiar la intrarea în sis­temul vas­cular pulmo­nar. Ven­triculul drept în­cearcă de 2-3 ori, fără succes, să pompeze, pentru a con­tracara această rezistență bruscă pe care o întâmpină, ceea ce poate duce la insufi­ciență cardiacă pe partea dreaptă a inimii. În cel mai rău caz, pacientul poate muri.

Cauză: Majoritatea emboliilor pulmo­nare sunt cauzate de tromboze venoase la nivelul picioarelor.

Terapie: Un medicament numit trom­boliză, care dizolvă cheagul, este injectat prin cateter. În cazurile mai ușoare, este suficient un anticoagulant. Pentru prevenție, se reco­mandă purtarea ciorapilor compresivi, de exemplu, în timpul călătoriilor lungi.

Fibroza pulmonară

• În cazul acestei boli pulmonare care poate duce la deces, se ajunge la o proliferare patologică și la întărirea țesutului conjunctiv dintre alveolele pul­monare. Plămânul se rigidi­zea­ză •

Simptome: dificultăți de respirație și tuse iritativă.

Cauză: țesutul con­junc­tiv se depune în plă­mân. Asta duce la cica­trizarea țesutului pulmo­nar. Astfel, ca­pa­citatea de absorbție a oxigenului scade. La ori­ginea acestei afec­țiuni stă de obicei o inflamație cronică.

Terapie: un tra­tament me­dicamentos poate încetini evo­luția bolii.

Fibroza chistică

Fibroza chistică (mucoviscidoza) este o boală metabolică prezentă de la naștere, incurabilă și foarte rară, din cauza căreia se formează la nivelul celulelor un mucus vâs­cos, care afectează treptat funcționarea orga­nelor vitale. Mucoviscidoza a fost consi­derată mult timp o boală a copilăriei și se credea că speranța de viață a celor afectați e redusă. Însă datorită terapiilor moderne, peste 50% dintre pacienți ating astăzi vârsta adultă.

Simptome: dificultăți de respirație. Tu­șind neîncetat, organismul încearcă să eli­mine mucusul.

Cauză: un defect genetic la nivelul genei CFTR.

Terapie: tratamentul fibrozei chistice este complex, deoarece pot fi afectate mai multe organe, nu doar plămânul. Tratamentul își propune, înainte de toate, ameliorarea simptomelor prin diverse terapii. Inhalațiile ajută la fluidizarea mucusului din plămâni.

Noutăți din cercetare: există medica­mente noi – așa-numiții modulatori CFTR – care pot să corecteze parțial dezechilibrul de sare și apă, cauzat de gena defectă.

Tuberculoza

• Se află pe primul loc în statisticile bolilor infecțioase mortale, la nivel mon­dial înregistrându-se anual apro­ximativ zece milioane de îmbolnăviri. Din cau­za fenomenului migrației, in­cidența bo­lii crește din nou și în Oc­cident •

Simptome: tuse (uneori cu sânge), febră ușoară și pierdere în greutate.

Cauză: bacterii care se transmit pe calea aerului.

Terapie: antibiotice care trebuie admi­nistrate pe o perioadă lungă de timp. Pro­ble­ma este, însă, că mulți pacienți în­tre­rup tra­ta­mentul prea de­vre­me. Dar a­cest lucru este pe­­ri­culos, deoa­re­ce bacteriile pot de­veni rezis­tente la anti­biotic.

Noutăți din cer­­cetare: de ceva timp, se încearcă noi abor­dări care vi­zează în mod specific preve­nirea tuber­cu­lozei și îm­bu­nătă­țirea me­to­delor de depis­tare precoce a aces­tei boli.