INTESTINE SĂNĂTOASE

• Ce sunt prebioticele, probioticele și postbioticele? •

• Intestinul este esențial pentru starea noastră de bine – și iubește bacteriile. Însă doar cu condiția să fie cele potrivite •

Bacteriile din intestinul nostru au cu ade­vă­rat o mulțime de talente, deoarece an­trenează sistemul imunitar, ne ajută să avem o digestie bună, ne reglează greutatea și influențează viteza cu care îmbătrânim sau ne îm­bolnăvim. Asta, în cazul în care găzduim „chiria­șii” potriviți. Tipul bacteriilor care ne colonizează intestinul depinde, printre altele, de frecvența cu care am luat antibiotice, dacă am fost alăptați, de cât de stresați suntem și, înainte de toate, de ali­mentația noastră. Cu alte cuvinte, dacă ne hrănim corect intestinul, facem multe pentru a preveni anumite boli și pentru a rămâne sănătoși. Aici intră în joc așa-numitele pre-, pro- și postbiotice. Dar ce sunt ele?

Probioticele sunt microorganisme vii, precum bacteriile lactice, care se găsesc în alimentele fermentate, cum sunt iaurtul, chefirul, kimchi-ul sau var­za murată crudă. Superputerea lor constă în faptul că țin în șah bacteriile dăunătoare și favorizează colonizarea intestinului cu alte bacterii folositoare. Hrana lor preferată sunt prebioticele – carbo­hi­drați nedigerabili care se găsesc în legume precum ceapa și usturoiul, dar și în anghinare, banane sau orez, cartofi și paste fierte și răcite. Aceste fibre solubile le servesc drept hrană bacteriilor bune din intestinul gros, contribuind la dezvoltarea lor.

Când probioticele se hrănesc cu prebiotice – și aici devine interesant – în urma acestui proces se for­mează produse metabolice esențiale pentru sănătatea noastră: așa numitele postbiotice. Prin­tre acestea se numără, de exemplu, acizii grași cu lanț scurt, precum butiratul și propionatul, care fur­nizează energie celulelor mucoasei intestinale, menținând astfel funcția sa de barieră protectoare. Dacă în mucoasa intestinală se deschid breșe și ajungem să ne confruntăm cu sindromul de intestin permeabil, toxinele și agenții patogeni pot pă­trunde din intestin în sânge, declanșând inflamații și boli – ceea ce trebuie să evităm cu price preț.

Însă acizii grași cu lanț scurt mai au și alte func­ții importante: pot reduce procesele infla­ma­torii – încetinind îmbătrânirea, prevenind obe­zi­tatea și întărind sistemul imunitar – și pot contracara bolile asociate vârstei, precum infarctul, diabetul sau de­mența.

Ce mai putem face pentru un intestin sănătos:

* să avem o alimentație variată;

* să consumăm alimente fer­mentate (chefir, varză murată, kimchi);

* să avem un aport suficient de fibre (minimum 30 g pe zi);

* să reducem consumul de zahăr, alcool și nicotină;

* să facem pauze mai lungi între mese (4 ore pe zi, minimum 12 ore noaptea);

* să mâncăm alimente bogate în amidon re­zistent, cum sunt pastele, orezul și cartofii, dacă au fost fost fierte și apoi răcite;

* să ne hidratăm suficient;

* să optăm mai ales pentru alimentele natu­ra­le, neprocesate;

* să mestecăm bine.

3 întrebări pentru…

Dr. Maria Kempes

– expert în sănătate intestinală –

– Există semne care pot indica faptul că din intestinul nostru lipsesc anumite bacterii?

– Da, corpul nostru trimite adesea semnale subtile. De exemplu, balonările frecvente, oboseala postpran­dia­lă, tenul cu impurități sau pofta exagerată de dulce pot indica un dezechilibru la ni­velul microbiomului – adică faptul că ne lipsesc anu­mite bacterii benefice. Infecțiile frecvente sau schim­bările de dispoziție pot să aibă și ele de-a face cu un microbiom perturbat.

– De ce bacterii avem nevoie?

– Lactobacillus și Bifidobacterium sunt foarte im­portante – ajută digestia, întăresc imunitatea și produc acizi grași cu lanț scurt, care hrănesc mucoasa intes­tinală. Și Akkermansia muciniphila joacă un rol in­teresant: acest tip de bacterie susține producția de mu­cus în intestin și ajută la menținerea intactă a barierei intestinale.

– Ce se întâmplă dacă bariera nu mai e intactă?

– Într-un asemenea caz, pot ajunge în sânge nu doar nutrienții, ci și toxinele, fragmente bacteriene sau pro­te­ine nedigerate. Printre consecințe se pot număra in­flamațiile, alergiile, reacțiile autoimune sau oboseala cronică.