• Cum se produce? Cine este amenințat? Există scăpare? •

După un accident vascular cerebral, fie­care minut contează. Ca și transportarea bol­na­vului la spitalul cel mai potrivit. Anual, circa 100.000 de români suferă un accident vascular cerebral, iar unul din patru moare din această cauză. Jumătate din cei afectați au depășit vârsta de 73 de ani, însă aproximativ 10% n-au împlinit 50. Accidentul vascular face ca o serie de neuroni din creier să nu mai fie aprovizionați cu oxigen. În con­secință, unele por­țiuni ale creierului se necrozează, creând dizabilități pacientului.

* Cum se produce un accident vascular cerebral?

Cam în opt cazuri din zece, este vorba de un accident ischemic, cauza fiind un vas astupat. Fluxul sanguin e oprit fie de un tromb, fie de stratul gros de depuneri de pe pereții vasului, așa cum se întâmplă în ateroscleroză. Mai puțin frecvent este accidentul hemoragic, provocat de ruperea unui anevrism sau de faptul că vasele sanguine devin permeabile din pricina unor leziuni. Ambele tipuri de accident vascular conduc la o alimentare insuficientă a creierului, care astfel va avea de suferit.

* Cine este amenințat în mod special?

Printre cei mai importanți factori de risc se nu­mără hipertensiunea arterială, fumatul, tulburările metabo­lismului lipidelor, obezitatea și sedentaris­mul, diabe­tul, fibrilațiile auriculare și leziunile valvulelor inimii. Ciroza, tulburările intervenite în procesul de formare a celulelor sanguine, defor­mările și inflamațiile vase­lor de sânge ori consu­mul de droguri sporesc riscul de hemoragie ce­re­brală.

* Există semnale de alarmă?

Aproximativ o treime din accidentele vasculare se anunță prin dereglări mai mici ale circulației cerebrale, care au caracter temporar. Accidentul ischemic tranzi­toriu se manifestă similar cu un accident vascular grav, cu deosebirea că pareza, dificultățile de vorbire sau amețelile dispar, de regulă, după câteva minute. Chiar dacă nu lasă în urmă sechele grave, accidentul ische­mic tranzitoriu este deseori precursorul unui accident vascular sever și de aceea se tratează obligatoriu.

* Care sunt simptomele?

Se întâmplă frecvent ca persoanele afectate să-și piardă „fulgerător” capacitatea de a mișca brațul, mâna, piciorul sau o întreagă jumătate a corpului. Un alt simptom tipic este și acela că unul din colțurile gurii atârnă. Uneori apar furnicături sau amorțeli în membre. Dificultatea de a pronunța cuvintele clar, frazele întrerupte și bolboroselile indică un accident vascular, ca și durerile de cap subite și violente, amețelile, senzația de greață și voma. Unii pacienți nu mai percep obiectele din jur, pe o latură a corpului, sau văd dublu.

* Cum reacționăm la un posibil accident vascular cerebral?

Un accident vascular este o urgență, la care con­tează fiecare minut. Cine observă la el însuși sau la altcineva simptomele menționate mai sus ar trebui să telefoneze imediat la 112, pentru a chema Salvarea. Dacă există la o distanță convenabilă un spital cu secții specializate în accidente vasculare cerebrale, ar fi de preferat ca bolnavul să fie dus acolo. Șansele de supra­viețuire sunt mai mari, iar pacientul se va recupera mai ușor și mai bine, deoarece în asemenea secții sufe­rinzii sunt îngrijiți de medici cu diferite specializări.

* Ce complicații pot apărea?

Pneumonie, infecții ale căilor urinare, tromboze la venele picioarelor sau embolii pulmonare. În jur de o treime din pacienții cu accident vascular cerebral vor suferi ulterior de depresie. Explicația trebuie căutată, probabil, în creierul deteriorat, în care neurotrans­mi­țătorii nu se mai află în echilibru.

* Cum decurge recuperarea?

Odinioară, medicii prescriau repaos absolut după un accident vascular cerebral. Astăzi, bolnavii sunt ridicați din pat cât mai curând și încurajați să fie activi. În săptămânile următoare, fizio­terapia, ergoterapia și logopedia vin în spri­jinul pacien­ților, ajutându-i să de­prindă din nou, prin exer­cițiu, succesiunile de mișcări și să vorbească iarăși fluent. Sunt, de asemenea, utile și exercițiile de mișcare, combinate cu meloterapia. Cei ce au suferit un accident vascular cerebral trebuie să redobândească un grad cât mai mare de autonomie.

* Ce urmări poate avea accidentul vascular?

În Europa, accidentul vascular cerebral re­prezintă cea mai frecventă cauză de invaliditate. În funcție de porțiunile din creier ce au fost afectate, pot apărea diferite tulburări ale vorbirii, văzului, simțului tactil și coordonării mișcărilor. În general, cu cât aria cerebrală implicată este mai întinsă, cu atât prejudiciul va fi mai însemnat. Timp de trei luni după accident, circa 25% dintre pacienți vor tre­bui să se resemneze cu limitări severe în acti­vită­țile lor cotidiene, iar 17% vor avea dis­func­ționalități medii până la grave. Aproximativ 15% vor suferi un al doilea infarct cerebral în lunile ce urmează. O treime din pacienți nu vor supraviețui în primele douăsprezece luni.

* Cum ne putem proteja?

Pentru a preveni un accident vascular cerebral, este necesar să ne micșorăm riscul personal: prin sport, o alimentație sănătoasă, renunțarea la țigări, reducerea consumului de alcool și o greutate corporală menținută în limitele normale. Pacienții cu risc major ar trebui, în plus, să-și administreze medicamente anticoagulante.

* Stresul poate declanșa un accident vascular cerebral?

Stresul cronic nu este un declanșator nemijlocit al accidentului vascular, însă el face să crească gra­dul de risc. Când secreția de hormoni ai stresului devine mai abundentă, ea poate provoca în timp tulburări meta­bolice și hipertensiune, deteriorând vasele de sânge. Pe lângă aceasta, în perioadele stresante, obișnuim să ne hrănim mai nesănătos, să fumăm mai mult, să bem alcool mai des și să fa­cem mai puțină mișcare – toate acestea consti­tuind factori de risc ai accidentului vas­cular cerebral.