„Simpozionul ținut la Buzău a fost un succes”

– Ați participant recent, la Buzău, la o conferință dedicată tratamentelor cu plante medicinale: „România verde, țara plantelor medicinale”. Fitoterapia pare să fie la noi în mare progres. Ce teme au fost puse în discuție?

– Am avut și am o toamnă bogată profesional, atât din punct de vedere practic, cât și al studiului și cercetării. Toamna este sezonul cel mai prielnic pentru recoltat plante medicinale, fiind, totodată, și perioada cu cele mai multe simpozioane și conferințe pe teme medicale și farmaceutice. Simpozionul ținut la Buzău, „România verde, țara plantelor medicinale”, a fost un succes: teme variate, interesante, dezbateri, la fel. S-a vorbit despre promovarea potențialului terapeutic și economic al plantelor medicinale, aromatice și melifere din România, despre facilitarea colaborărilor între cercetare, educație și producător, și integrarea valorilor științifice cu tradiția, arta și dezvoltarea durabilă.

Vedeta acestui simpozion a fost… varza, prezentată din punct de vedere botanic, agricol și medical – o adevărată minune a naturii! În cadrul simpozionului, ca vechi truditor în ale plantelor, am ales să povestesc o întâmplare despre varză, petrecută acum 60 de ani. Era prin anul 1965, când după ce am văzut lista cu candidații admiși la Facultatea de Farmacie din București, am ajuns în Piața Unirii – pe atunci una dintre cele mai mari piețe cu produse agricole din România. La intrarea în piață era un banner pe care trona poza unei verze uriașe, sub care scria Varza face cât o farmacie! Acest adevăr este valabil și azi, mai mult ca oricând. În varză se găsesc o multitudine de compuși activi, care au acțiune terapeutică evidentă. Ca să vă dau doar un mic exemplu, nu e de neglijat faptul că varza conține vitamina U, recomandată în tratamentul ulcerului gastric!

– Ce fel de specialiști au participat la eveniment?

– Au participat specialiști din toate domeniile de cercetare și valorificare în domeniul plantelor agricole, ca și al plantelor medicinale: farmaciști, medici, fitoterapeuți, agronomi, botaniști, tehnologi, biochimiști, apicultori, economiști și producători de remedii pe bază de plante, toți specialiști și practicieni remarcabili. E impresionant ce forță lansează fitoterapia în România! Am fost plăcut impresionat ca din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie prezentată o lucrare despre punerea în practică a biotehnologiilor în cultura plantelor alimentare și medicinale. Uniunea Europeană și Parlamentul European dezbat, la nivel de experți, problema cultivării de plante modificate genetic. Beneficiile majore asupra omenirii, prin folosirea biotehnologiilor, se vor vedea curând, prin obținerea de plante mai rezistente la secetă, boli și dăunători, dar și la obținerea de recolte mai mari.

„Două au fost lucrările care mi-au atras în mod deosebit atenția – cele dedicate cânepii”

– Ați fost implicat și dvs. în dezbateri?

– Desigur, experiența mea practică îndelungată m-a ajutat foarte mult în discuțiile și dezbaterile la care am participat. Le-a imprimat o notă concretă. În ce privește comunicările prezentate, două au fost lucrările care mi-au atras în mod deosebit atenția – cele dedicate cânepii. Am fost interesat de introducerea în terapeutică a produselor obținute din cânepă, ca suplimente alimentare (suplimente terapeutice), sub diferite forme.

Cânepa este ambiguu percepută în opinia publică: mulți oameni (neștiutori ai valențelor acestei plante) o asociază unui drog și, imediat, îi asociază acesteia proprietăți narcotice (psihedelice) care dau dependență. Asta se datorează neștiinței și confuziei: adevărul este că în natură există două varietăți de cânepă: cânepa industrială sau cânepa de fuior (Canabis sativa) și o altă varietate de cânepă (Canabis indica), cunoscută sub denumirea de marijuana. Amândouă varietățile conțin canabinoizi: canabidiol (CBD) și tetrahidroxicanabidiol (THC). Cânepa industrială conține doar CBD și doar urme nedecelabile de THC, în schimb, cealaltă varietate, marijuana, conține THC în cantități mari. Și din cânepa industrială, sunt acceptate doar anumite părți pentru uz terapeutic. Multe țări din lume au acceptat și comercializează tinctura și ceaiul obținute din cânepa industrială.    Cultivatorilor de cânepă industrială li se fac, în timpul verii, controale periodice, pentru a verifica ce fel de cânepă cultivă.

„Punerea pe piață a medicamentelor obținute din plante medicinale durează cam 5-6 ani”

– Puteți trage o concluzie legată de starea medicinei cu plante din România? Aveți observații, propuneri?

– O secțiune interesantă la acest simpozion a fost și cea intitulată „Obstacole și oportunități în cultivarea și valorificarea plantelor medicinale”. Principalul obstacol întâmpinat de producătorii plantelor medicinale este metodologia greoaie pentru obținerea autorizației de punere pe piață a medicamentelor obținute din plante medicinale, care durează cam 5-6 ani! Și prețul obținerii autorizației este în sine prohibitiv: în jur de 5.000 de euro, sumă pe care – în România – un producător o realizează cu mare greutate. Să fim, totuși, optimiști: în România sunt peste 800 de plante care au virtuți medicale certe, asta e important, trebuie să ne mândrim cu ele și să ne luptăm să existe în continuare. Din păcate, în nomenclatorul cu medicamente al Agen­ției Naționale a Me­di­ca­men­tului sunt men­ționate doar câteva medicamente care provin dintr-o plantă medicinală. Extrem de puțin!

O portiță pentru procesatorii de plante medicinale există, totuși, prin înregistrarea lor ca suplimente alimentare, o lege mai permisivă. Prin comparație, timpul pentru obținerea autorizației pentru un supliment alimentar este de aproximativ 1 an, iar taxa este modică – sub 1.000 de lei. Eu, ca farmacist, nu mă împac însă cu ideea ca un preparat obținut dintr-o plantă medicinală să se numească „supliment alimentar”. Eu îi spun supliment terapeutic.

Programul simpozionului a cuprins și o vizită la Banca de Resurse Genetice Vegetale (B.R.G.V.) Buzău pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale, director fiind Costel Vânătoru. Pe scurt, activitatea principală a acestei bănci de resurse genetice vegetale este explorarea, inventarierea, colectarea, conservarea plantelor agricole a plantelor aromatice și medicinale Această bancă oferă semințe gratuit agricultorilor, sub formă de ­donații.

M-am simțit foarte bine la această unitate agricolă cu asemenea preocupări complexe, având în vedere că prima mea profesie a fost cea de agronom. Ca și în viață, prima dragoste nu se uită.

Simpozionul și-a propus să devină un reper anual național, având în vedere că România este lider în domeniul plantelor medicinale cu valoare terapeutică, economică și ecologică.

– Recent, s-a ținut la Brăila, Gala „Ana Aslan”, la care ați fost prezent cu o expoziție din preparatele dvs., Faltis. Cum a decurs?

– La Brăila a fost ediția a doua a Galei „Ana Aslan”, unde au fost decernate 9 premii pentru activitate în domeniul geriatriei și îngrijirii persoanelor vârst­nice. Am fost invitat de organizatori, Fundația „Ana Aslan” și Primăria municipiului Brăila, să fac o expoziție cu preparatele Farmaciei Faltis. Standul pe care l-am expus în foaierul Teatrului „Maria Filotti” din Brăila a fost conceput pe terapii medicamentoase cu suplimente terapeutice naturiste și tradiționale: tratament pentru pitiriazis, tratament pentru psoriazis, tratament pentru dermatita seboreică, tratament naturist împotriva alergiei la ambrozie, tratament naturist pentru afecțiuni reumatice, tratament naturist pentru negi, veruci, papiloame, tratament pentru dishidroză, tratament pentru ten pătat, tratament pentru vitiligo, tratament naturist contra căderii parului, tratament naturist pentru ulcer varicos, tratament antiacneic, tratament pentru hemoroizi sângerânzi etc. Toate aceste tratamente sunt realizate tip manufactură, dar cu aparatură modernă, de ultimă generație.

– Farmacia Faltis și preparatele dvs. din plante au devenit cunoscute în toată România. Mai există loc de progres?

– Pentru mine, nu cred că mai este loc de noutăți. Tot ce am facut în domeniul plantelor medicinale, timp de aproape 50 de ani, se regăsește acum în preparatele farmaceutice puse pe piață. Folosind o metaforă, pot spune că întreaga mea experiență profesională am divizat-o în flacoane și cutii. Găsiți la Farmacia Faltis peste 165 de preparate farmaceutice!

Ca sa fie progres în lumea planelor medicinale, trebuie în primul rând să fie interes din partea celor care pot promova aceste plante medicinale, în special medici și farmaciști. Eu cunosc puțini farmaciști care s-au preocupat suficient de mult în procesarea de plante medicinale. În schimb, la vânzarea de suplimente alimentare obținute din plante, dar produse de alți producători, sunt ceva mai mulți farmaciști, pentru că e mai ușor și mai comod doar să vinzi.

Farmacia „Faltis”, Brăila – Calea Galați 29, tel. 0239.61.59.31, 0749.04.26.61, e-mail: [email protected]