Analiza politică a lunii noiembrie
„Nimeni nu are chef de unire cu adversarul politic”
– Românii au sărbătorit Ziua Națională. Cum ne găsește acest 1 Decembrie, care vine la doar un an de la tumultul alegerilor prezidențiale anulate de Curtea Constituțională?
– Am avut parte de două parade militare, una la Alba Iulia și una la București. Premierul Ilie Bolojan a fost singurul care s-a dus la Alba Iulia, acolo unde s-au strâns toți așa-numiții „suveraniști”. A fost huiduit, e adevărat, dar a îndurat. Ilie Bolojan a fost apoi și la București, alături de președintele Nicușor Dan și de ceilalți înalți oficiali. De remarcat este că de la ceremonii au lipsit doi dintre foștii președinți, Klaus Iohannis și Emil Constantinescu. Nu puteau lipsi discursurile despre unitate. Toate, însă, parcă sună mai demagogic de la an la an, pentru că nimeni nu are nici cel mai mic chef de unire cu adversarul politic. Nu au niciun țel comun, fiecare tabără vrea să ajungă la putere și cu asta, basta! Interesul național aproape că a dispărut. După parada militară, președintele a făcut o adevărată baie de mulțime, a socializat cu publicul, a făcut poze. Deosebit este că de data asta, Nicușor Dan a decorat o singură persoană, un veteran de război, nu buluc de generali, ca pe vremuri, ceea ce e foarte bine.
Analiștii care au comentat evenimentele la TV se întrebau și ei dacă aniversarea de anul acesta ne-a găsit mai uniți sau mai dezbinați. Ne-a găsit la fel cum suntem dintotdeauna, începând din ’90, când Corneliu Coposu era huiduit, iar Petre Roman încuraja mulțimea din spate. Nu putem spera ca brusc, să se unească toată lumea în „gânduri și-n simțiri”. Nici pomeneală! Mai ales că se împlinește un an de la anularea alegerilor, iar Călin Georgescu, George Simion, Diana Șoșoacă, Anca Alexandrescu (fiecare separat, căci nici măcar opoziția nu a fost unită) trebuiau să-și facă simțită prezența. Evident, nici puterea n-a fost unită, mai ales că se apropie alegerile pentru București. E limpede că PSD, PNL și USR nu sunt în cea mai armonioasă colaborare, iar premierul Ilie Bolojan e lăsat adesea, ca la Alba Iulia, să suporte singur efectele unor măsuri dure, care sunt luate în comun în coaliție.
„Sistemul s-a deteriorat treptat și ireversibil”
– Cu puțin înainte de 1 Decembrie, Nicușor Dan a prezentat în Parlament noua strategie națională de apărare. Există vulnerabilități?
– Sunt mai multe, unele actuale, altele cronice: vorbim de corupție, de războiul hibrid cu Rusia, de deficiențele din domeniul sănătății sau învățământului. Propoziția cu care președintele a început prezentarea acestei noi strategii de apărare a fost: „Nu apărăm statul român, apărăm cetățeanul român”. Nicușor Dan consideră, pesemne, asta, drept o noutate revelatoare, o schimbare extraordinară de paradigmă, când, de fapt, e o prostie. Cine apără cetățeanul român, dacă nu statul, prin instituțiile sale? Dacă statul nu e apărat, devine el însuși vulnerabil, infiltrat de corupți, de agenți străini, de impostori, devine un stat capturat, cum s-a și văzut anul trecut, la alegerile prezidențiale. Cu ani în urmă, un corupt celebru, Sorin Ovidiu Vântu, care măcar era sincer, a și spus: „Domnilor, apărați-vă statul!”. În orice caz, formula președintelui nu e cea mai inspirată, dimpotrivă, trezește semne de întrebare. Cine mă apără pe mine dacă statul nu e apărat? Apoi, dacă statul nu mă apără pe mine, eu, cetățean, de ce mi-aș apăra statul? Una peste alta, și prezentarea strategiei de apărare, și Ziua Națională au decurs relativ bine, nu așa cum anunțau „suveraniștii”. Cu mențiunea că strategia de apărare a fost prezentată într-un moment în care România nu are șef la Serviciul Român de Informații (SRI), la Serviciul de Informații Externe (SIE) e un șef total absent, și nu avem nici Ministru al Apărării, după ce Ionuț Moșteanu a demisionat, pe motiv de studii falsificate. (Cred că dacă ar fi cercetate serios CV-urile miniștrilor, mai toți au diplome cumpărate de la universități, parcă dinadins înființate pentru cei care plătesc sau răsplătesc bine.) Dincolo de studii dubioase și de minciuni, pe unii îi mai găsești și cu fapte de corupție. E de ajuns să le citești declarațiile de avere: nu e posibil ca niște indivizi care n-au strălucit cu studiile și n-au avut niște joburi extraordinare – unii parcă n-au muncit deloc! – să aibă câte zece terenuri, câte două case, câte două mașini, conturi peste conturi, plus câte or avea nedeclarate. Oameni din ăștia au ajuns la putere în toate partidele. George Simion unde a muncit vreodată? A terminat o facultate, dar n-a produs nimic, măcar un articolaș științific, n-a predat istorie o oră. Sistemul s-a deteriorat treptat și ireversibil și ajunge să promoveze oameni fără studii și fără cariere solide, iar asta e chiar îngrijorător. Cum să ajungă Moșteanu ministru al Apărării?! S-a fâțâit o dronă vreo 4 ore pe cerul nostru până s-a plictisit săraca, văzând că nu o atinge nimeni, iar noi am ridicat avioane, consumând resurse serioase, doar ca să o escorteze cu respect. De ce mai ridici avioanele dacă nu deranjezi dronele? Asta nu înseamnă că încurajezi Rusia să mai trimită și altele? Ăsta era nivelul la Apărare, cu domnul Ionuț Moșteanu. Ce-i drept, asta se întâmplă și la case mai mari și mai albe. Pe cine a pus Donald Trump șef al Pentagonului? Pe Pete Hegseth, care a fost anchetat pentru consum de diverse substanțe, abuz asupra unor persoane și pe care propria mamă l-a dezavuat. Această deprofesionalizare și dispariția criteriului moralității sunt fenomene globale. Din păcate, consecințele se văd și se vor vedea în viitor. Nu mai există rigoare, nu mai există control. Donald Trump a desființat, ce-i drept, stupida corectitudine politică pe care a adoptat-o mecanic și Uniunea Europeană, dar n-a înlocuit-o cu meritocrația, ci cu obediența.
„Cine nu e magistrat e un nimeni!”
– Una dintre temele fierbinți ale momentului o reprezintă legea care reglementa pensiile magistraților și care a fost întoarsă de CCR. E vreo șansă ca noua versiune propusă de Guvernul Bolojan să fie aplicată?
– Cu oameni precum cei despre care vorbeam mai devreme, nici vorbă să poți face reformă! Dimpotrivă, ca să-și pregătească ofensiva în fața oricărei iminențe de schimbare, încep să nege realitatea. Magistrații vin și spun: „Nu e adevărat că pierdem sute de milioane de euro de la UE din pricina pensiilor speciale!”. Fostul premier Marcel Ciolacu, unul dintre principalii vinovați pentru deficitul uriaș al României, spune senin: „Nu e adevărat că nu sunt bani de salarii. Am avut tot timpul”. Am avut, dar pe împrumut. Dacă cineva contestă din nou legea pentru care Cabinetul Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament, iar ajungem la mâna CCR și nu se știe niciodată, că și ei sunt direct interesați în această speță. Vestita Elena Costache, fosta șefă a CSM, justifica pretențiile acestea absurde prin faptul că magistrații sunt unici. Nu se compară cu nimeni. Cine nu e magistrat e un nimeni! Asta nu e discriminare, că tot a acuzat ea că sunt discriminați magistrații?! După capul Elenei Costache, nici Mihai Eminescu nu era unic, fiindcă nu era magistrat. Era un individ oarecare. Costache, da, e unică, Savonea, de asemenea. Restul nu, pot să ia și premiul Nobel. Astea nu-s discriminări stupide, jignitoare, sfidătoare pentru omul de rând?!
Până nu se va schimba modul de desemnare al membrilor CCR și până nu se vor scoate din legea SRI atribuțiile în domeniul economiei, lucrurile o să meargă tot așa de prost. De aici a început toată nenorocirea: toate marile operațiuni de corupție de după 1990 au avut SRI la cârmă. Ei, dacă nu se schimbă asta – și nu o să o schimbe nimeni, căci n-au curaj – partida e pierdută. Tot ce putem face e să nu-i alegem direct pe cei hotărâți să ducă țara într-o zonă și mai proastă. Acum, de bine, de rău, suntem în zona NATO, în zona UE. Uniunea Europeană e singura de la care primim bani, în rest, toți vor să ia.
„Se va câștiga la diferență mică”
– Bucureștenii sunt chemați chiar în acest weekend să-și aleagă viitorul primar general. Votul e mai dispersat ca oricând, iar șansele ca Bucureștiul să fie condus de un candidat ales de o minoritate dintre alegători sunt foarte mari. Nu era bun vechiul sistem cu două tururi de scrutin la primărie pentru un vot cât mai reprezentativ?
– Nici asta n-au fost capabili să facă guvernanții. Cum n-au fost capabili să reducă Parlamentul la 300 de aleși, că tot aveau un referendum în spate. Până și AUR anunțase că votează asta, că o avea în program, deci trecea. Dacă începeau cu asta, aveau un pic de credibilitate în fața populației, care ar fi zis: „Uite, taie și de la ăștia!”. Nu au fost capabili să dea nici legea cu alegerea primarilor în două tururi. Acum, pe partea pro-europeană se bat Daniel Băluță (primarul de la Sectorul 4, PSD), Ciprian Ciucu (primarul de la Sectorul 6, PNL) și Cătălin Drulă (fost ministru, USR), care își împart cam același electorat și există riscul ca – în funcție și de prezența la vot – să ne trezim cu Anca Alexandrescu la Primăria Generală, în spate cu o gașcă de pușcăriași, datornici la stat și evazioniști. Fostul ministru, Orlando Teodorovici, care și el a primit diplomă după ce a terminat Academia SRI, candidează acum la Primăria Generală. Sunt vreo 16 candidați, unii s-au înscris să se afle în treabă. Dar singurii care contează sunt Daniel Băluță, Ciprian Ciucu, Anca Alexandrescu și Cătălin Drulă. Băluță și Ciucu au un avans explicabil, cel puțin teoretic, prin fidelitatea cetățenilor din sectoarele lor. Diferența dintre ei e foarte mică, în marja de eroare, plus în marja și mai mare de eroare a sondajelor de la noi, care se mai fac și după cine le comandă. Deși e cotat pe primul loc, Daniel Băluță are o problemă cât casa: s-a dovedit că părinții săi, „simpli pensionari” (vorba lui Marian Oprișan, „mama mea sunt eu!”) – și-au cumpărat într-un an mai multe apartamente, în valoare de sute de mii de euro, de la primarul Robert Negoiță. Asta, în condițiile în care se știe că Băluță mai are niște vile, trecute pe numele rudelor. Ancheta publicației „Snoop” ridică suspiciuni serioase în legătură cu Băluță, iar asta s-ar putea să le dea de gândit alegătorilor… Se va câștiga, oricum, la diferență mică. Dacă se vor prezenta 50% din alegători și se va câștiga cu 25% din voturi, primarul va reprezenta sfertul sfertului din București. Cam asta e situația. Candidații partidelor de la guvernare s-au tot invitat unii pe alții să se retragă din cursă, dar nu s-a retras niciunul. Prin urmare, vom sta cu emoții. Măcar atâta să reușim, să lăsăm Capitala pe mâinile unor oameni cu experiență. Dacă va câștiga candidata AUR, va fi un vot de blam pentru coaliție și mă tem că șocul va fi destul de mare, inclusiv pentru orientarea sa viitoare.
