• Sănătate cu ajutorul copacilor •

Istoric

Fagul are o istorie foarte veche, care ajunge până în era terțiară. În Evul Mediu, despre pute­rea lui vindecătoare putem afla din scrierile călugăriței Hilde­gard von Bingen, care îl descrie ca remediu împotriva febrei și a icterului (găl­benare), dar și pentru vin­decarea rănilor. Din păcate, astăzi fagul „ca medi­cament” nu mai este utilizat ofi­cial, în ciuda calităților sale re­cu­nos­cute.

Ezoterism

Bețișoarele din lemn de fag, tăiate egal, erau folo­site în oracolele celților. Pe fiecare băț erau gra­vate semne runice, după care erau așezate pe o tipsie de ar­gint. Se întindea o pânză al­bă, pe pă­mânt sau pe o masă, și după rugă­ciunea pre­găti­toare, se scoteau unul după altul trei bețișoare. Ordinea ru­nelor ex­trase, sem­nificația fie­căreia dintre ele în parte, dar și relația dintre ele alcătuiau mesa­jul ge­ne­ral al ora­co­lului.

Lemnul de fag era folosit și pentru fu­migații, de către șa­ma­nii siberieni.

În medicina magică românească, din scoarța de fag se făceau discuri mici, de mărimea buboa­ielor. Se aplicau pe ele o noapte, apoi se le­gau într-o câr­pă și se aruncau în drum.

Efecte terapeutice principale

Scoarța: febrifug, antidia­reic, tonic amar.

Lemnul: gudronul extras din lemn este folosit la tra­ta­rea bolilor de piele.

Cenușa de lemn: leșia obți­nută prin fier­be­rea ei cu apă tratează negii.

Mugurii: sunt recomandați în litia­za urinară.

Fagul în medicina populară

Statisticile au arătat un lucru ex­trem de inte­re­sant: în compara­ție cu alți copaci, de pildă cu ste­ja­rul, fagul este lovit de trăsnet de 54 de ori mai pu­țin. Explicația ar putea fi for­ma rădăcinii. Copa­cii cu rădă­cina plană, ramificată și foarte întinsă atrag, se pare, mai rar fulgerele, decât cei cu ră­dă­cina ascu­țită, înfiptă ca un par, adânc, în pământ. Iată princi­palele sale utilizări:

Uz intern

• Febră: decoct dintr-o lin­guriță de scoarță mărunțită și două linguri de scoar­ță proaspătă, la o cană de apă. Se fier­be până dă în clocot. Se strecoară. Se bea întreaga cantitate, înghi­țitură cu în­ghițitură.

• Guturai, sinusuri înfundate: ceai concentrat din 3 linguri frunze uscate de fag, la 500 ml apa clocotită. Se beau 3 căni de ceai pe zi, cât mai cald.

• Diaree, dizenterie: decoct din­tr-o lin­guriță de scoarță de fag mărunțită la o cană de apă. Se beau două căni pe zi.

• Litiază urinară: in­fuzie din două lin­gurițe de muguri, peste care se toarnă o cană de apă clocotită. Se lasă să se infu­zeze 15 minute. Se beau două căni pe zi.

• Urcior: aceeași infuzie se folo­seș­te în cataplasme apli­cate pe pleoapa bol­navă.

Uz extern

• Reumatism: se fac băi de 15 minute cu fiertură de ramuri tinere și frunze de fag. Se toarnă în apa din baie (37°C).

• Răni: • se aplică pulbere de frunze uscate, peste care se leagă un pansament ste­rilizat; • se prepară o pastă din cenușă de lemn de fag, ulei de sunătoare și ceai de nalbă. Se aplică pe abcese și răni.

Terapie psihică

Fagul semnifică „rigoare”. Ordo­nea­ză și cla­rifică. Trezește sentimente de securitate și stare de bine, ins­tinc­tul matern și impresia de si­guranță împotriva agre­siunilor din exte­rior. Știe să ne asculte. Dacă sim­­țiți do­rința să comunicați cu un parte­ner cu suflet tan­dru și înțelegător, alegeți un fag. El sim­bolizează pro­tec­ția, legăturile familiale, tradiția, atașamentul, soli­da­ritatea. Este un arbore răbdător, care ne ajută să ne eliberăm energiile interioare blocate. Este un par­tener perfect pentru a ne reface energia înainte de a lua o decizie im­portantă. În peri­oa­da aceas­­ta, când fa­gul se pre­­gă­tește să intre în iernat, eli­berat de obli­ga­ția de a-și hrăni frunzele și fructele, ener­gia lui este mai pu­ternică ca ni­cio­dată. Dacă îl aveți la în­­de­mână, con­templați-i fru­mu­­­se­țea și fălnicia, apoi lipiți-vă pal­mele și spatele de trun­chiul lui. Ruga­ți-l în gând să vă dăruiască o fărâmă din ener­gia sa, încercați s-o sim­țiți și s-o asimilați.

În bucătărie

•    Din așchiile de lemn de fag se poate prepara un oțet foarte gustos. Se pun la macerat în vin.

•    Frunzele tinere se pot folosi pentru salate mixte sau în supe.

•    Jirul, curățat de coajă și măcinat, se poate pre­sa, pentru obținerea unui ulei gustos și bogat în pro­tei­ne. Dintr-un kilogram de jir se obține circa o jumă­ta­te de litru de ulei (o cantitate apreciabilă). Jirul poa­te fi consumat și crud (cu iaurt), prăjit sau în­cor­po­rat în pâine. Intoxica­ții­le sunt foarte rare, și doar când se consumă în can­titate mare.

În grădină

Frunzele de fag pot fi împrăș­tia­te, toamna, pe sol, pentru a-l hrăni.

Frumusețe

Cenușa de fag este folosită ca peeling pentru cură­țarea tenului. Are un efect ușor antiin­fla­mator și pu­ri­ficator. Odinioară, era utilizat ca bază pentru pre­pararea pastelor de dinți.