• Când zilele devin mai scurte și lumina se împuținează, multă lume se confruntă cu o stare de spirit apăsătoare, care depășește tristețea obișnuită și episoadele trecătoare de depresie. În astfel de situații, ne poate veni în ajutor natura: o multitudine de plante eficiente ne readuc echilibrul trupesc și sufletesc în cazul stărilor depresive și ne alungă posomoreala, într-un mod natural •

Antidepresive din natură

Vă simțiți cumva obosiți, abătuți, triști, fără chef și apatici? Fiecare om trece, uneori, prin asemenea faze mohorâte – mai ales în lunile de iarnă, când vremea rece și umedă și zilele mai scurte ne pot pune la pământ. În cazul celor mai mulți dintre noi, aceste stări proaste de spirit dispar după câteva ore sau zile. Dar dacă ele per­sistă, poate fi vorba despre o melancolie sezonieră sau chiar de o depresie de iarnă. Asemenea stări pot surveni la orice vârstă și pot avea diverse cauze. Uneori, sunt declanșate de puținătatea luminii, alteori, de stresul persistent, de griji, de doliu sau de suprasolicitările din viața de zi cu zi. Atunci e recomandabil să intervenim activ, pentru a contracara această situație, apelând, de pildă, la preparatele pe bază de plante disponibile în farmacii. Alteori este indicat să căutăm ajutor de specialitate, pentru că tranziția către o afecțiune gravă, cum ar fi o depresie accentuată sau un burnout (pentru diferențele dintre ele, vezi che­narul), poate să fie graduală.

Plante pentru suflet

Plantele medicinale precum sunătoarea, va­leriana, passiflora și ginsengul au o tradiție îndelungată de utilizare în tratamentul afecțiunilor psihice, iar eficacitatea lor este confir­mată de numeroase studii.

Sunătoarea

(Hypericum perforatum)

Această plantă văratecă, cu flori galbene, este unul dintre cele mai frecvent prescrise antide­pre­sive vegetale. După ce au eva­luat 29 de studii privind su­nă­­toarea, cu un total de circa 5.500 de partici­panți, cercetătorii au constatat că ex­trac­tul de sunătoare poate reduce simp­tomele unei depresii ușoare pâ­nă la moderate, acționând cel puțin la fel de eficient ca antidepresivele con­venționale – iar asta, în condițiile în care este mai bine tolerat de­cât acestea. Numeroși compuși conlucrează în aceas­tă plantă. Îmbunătățirea dis­poziției se da­torează în primul rând pig­mentului ve­getal hipericină și compu­sului vegetal se­cundar hiper­fo­rină. Hipe­ricina acționează pozitiv asupra sistemului ner­vos central. Hiper­forina face ca neuro­transmițătorii care înseninează starea de spirit – serotonina, dopamina și nora­drenalina – să persiste mai mult timp în creier, îmbunătățindu-ne dispoziția. Su­nătoarea are, totodată, un efect ușor anxio­litic și calmant. Și acest lucru contribuie la faptul că, în cazul per­soanelor care suferă nu doar de o stare depresivă, ci și de ne­liniște interioară sau de anxietate, dis­po­ziția se îmbunătățește lent și continuu, prin admi­nistrarea de preparate pe bază de sunătoare.

Administrată în doze mari și sub formă de comprimate, capsule sau drajeuri (precum cele de la Dacia Plant, Cosmo Pharm sau Alevia), sună­toa­rea își manifestă pe deplin calitățile. Dar atenție: sunătoarea nu numai că poate interfera cu alte medicamente, precum cele pentru inimă sau anticoncepționalele, ci poate să crească și sensi­bilitatea pielii, în special în cazul persoanelor cu tenul mai deschis. Acestea se pot alege astfel mai ușor cu arsuri solare.

Șofranul

(Crocus sativus)

Studiile științifice au arătat că substanțele active care se găsesc în stigmatele florilor de Crocus sativus au efecte similare cu su­nă­toarea. Ambele fac ca mesa­gerii chi­mici care favorizează buna dispoziție să rămână activi și eficienți în creier, pen­tru mai mult timp. În plus, șofranul stabilizează, prin reglarea cor­tizo­lului, mecanismul biologic de adaptare la stres, și are efect antioxidant și antiin­flamator. În comparație cu sunătoarea, care este adesea mai potentă, dar care nu este potrivită pen­tru oricine, din cauza numeroaselor interac­țiuni pe care le poate declanșa, șofranul (de exem­plu, sub forma comprimatelor Sofranyr sau a celor de la Sen­silab) acționează mai rapid și este mai bine tolerat. Șofranul este însă contraindicat în sarcină, deoarece compușii săi pot afecta dez­vol­tarea embrionului. Persoanele care urmează un trata­ment cu anticoagulante ar trebui să utilizeze pre­parate cu șofran doar după ce se sfă­tuiesc cu un medic, deoarece unul din­tre compușii săi, care-i dă cu­loarea specifică, are un ușor efect de subțiere a sângelui.

Ginsengul roșu

(Panax ginseng)

Rădăcina tămăduitoare a gin­sengului este folosită de secole în Medicina Tradițională Chi­neză, ca remediu pentru întărirea energiei vitale. O lucrare de sinteză re­centă, în cadrul că­reia au fost eva­luate 19 ana­lize sis­te­matice, arată că ginsen­gul nu ajută doar îm­potriva epuizării mentale, ci poate avea un efect de susținere și în cazul simptomelor de­presive. Pentru că ginseno­zidele – adică prin­cipalele substanțe active din ginseng – au efect adaptogen, ajutând organis­mul să gestio­neze mai bine stresul, epui­zarea și solicitarea psi­hică. Ele stimulează, printre altele, eliberarea neurotransmițătorilor fericirii, dopa­mina și sero­tonina, și reduc secreția hor­mo­nului de stres cortizol. Astfel, influențează exact acele sisteme care ajung adesea în dezechi­libru în condiții de stres, epuizare sau stări depre­sive.

Foarte multe dintre substanțele care îmbună­tă­țesc dispoziția se găsesc în ginsengul roșu, cunoscut și sub denumirea de ginseng coreean sau asiatic. În cazul ginsengului roșu, rădăcinile proaspete de Panax ginseng, inițial albe, sunt tratate cu abur fierbinte și apoi uscate. În acest fel, compușii săi valoroși se conservă pentru o pe­rioadă foarte lungă de timp. În plus, acest pro­ce­deu declanșează o reacție chimică ce conferă ginsengului roșu culoarea sa caracteristică, cres­când totodată conținutul de ginsenozide cu efect activant. Deoarece substanțele din ginseng se for­mează complet abia după cinci ani de creștere, rădăcinile folosite la preparatele de înaltă calitate sunt recoltate abia după o lungă perioadă de ma­turare, de minimum șase ani.

Lavanda

(Lavandula angustifolia)

Un antidepresiv natural cu efecte dovedite la pa­cienții cu tulburări depresive în cazul cărora predomină stările de anxietate este la­vanda.

Florile de lavandă conțin uleiuri esențiale care pot avea un efect calmant asupra sistemului nervos central. Astfel, lavanda nu ajută doar împotriva stărilor de anxietate, ci și în cazul depresiilor ușoare până la moderate. Acest lucru este confirmat de un studiu de efi­ca­ci­tate realizat la Centrul de Cercetare Neu­rologică din cadrul Universității de Medicină din Viena.

Rhodiola

(Rhodiola rosea)

Un antidepresiv natural și adap­togen este și Rhodiola. Planta, originară din regiunile montane ale Eurasiei, influen­țează activitatea sero­toninei, do­paminei și noradrenalinei, care joacă un rol central în privința dispoziției, motivației și energiei. În plus, Rho­diola îmbunătățește rezis­tența la stres.

Preparatele pe bază de Rhodiola (cum, sunt, de pildă, cele de la Zenyth sau Herbagetica) pot atenua foarte eficient stările depresive care au fost declanșate sau accentuate de stresul cronic și care sunt însoțite de epuizare, apatie sau simptome de burnout.

Bine de știut: efectul apare adesea mai rapid decât în cazul sunătoarei sau al ginsengului. Une­ori, simptomele se reduc după doar trei până la șapte zile.

Valeriana

(Valeriana officinalis)

Deși valeriana nu are efect antidepresiv propriu-zis, ea poate calma stările de neliniște apărute pe fond de stres și poate asigura un somn nocturn odih­nitor. Extractul din rădăcina de va­leriană (ca cel de la Rotta Natura sau de la Dacia Plant) se pretează și la trata­mentul pe termen lung al unei depresii ușoare.

Passiflora

(Passiflora incarnata)

Partea aeriană a florii-pasiunii este la rândul ei apreciată pentru efectul calmant asupra sistemului nervos. Este folosită tradițional în caz de neliniște, tensiune nervoasă, dificultăți de ador­mire și de menținere a con­tinuității somnului, pre­cum și în stări ușoare de anxietate. Avan­ta­jul preparatelor pe bază de passiflora este că nu provoacă somnolență în timpul zilei, ci au mai degrabă un efect anxio­litic și relaxant, permițându-ne să adormim seara mai ușor.

Depresie, stare depresivă sau burnout?

Toți cei trei termeni descriu stări psihice cu simptome întrucâtva similare, precum apatia, epuizarea, tulburările de somn, dificul­tă­țile de concentrare, melancolia și sentimentul că suntem copleșiți. Ele se deosebesc însă în pri­vința cauzelor și severității, precum și în ceea ce pri­vește criteriile folosite în stabilirea diagnosti­cului.

• Depresie: tulburare psihică ușoară până la severă, însoțită adesea de gânduri suicidare. Durează câteva săptămâni, până la câteva luni, este adeseori cronică și poate recidiva. Din aceas­tă categorie face parte și depresia de iarnă (TAS). Diagnosticul medical se stabilește pe baza unor criterii clar definite, de exemplu ICD-10. Utili­zarea ICD-10 (International Classification of Diseases, ediția a 10-a) este obligatorie pentru medici, atunci când documentează diagnostice și fac deconturi la casele de asigurări. Din 2022 a apărut o nouă ver­siune a ICD, ediția a 11-a, care este intro­dusă treptat.

• Starea de­pre­­sivă: este o formă mai ușoară, trecătoa­re, de simptome de­pre­­sive, care durează până la două săptămâni. Nivelul de suferință este de obicei redus.

• Burnout: stare de epuizare emoțională, fizică și mentală, cauzată de obicei de stresul cronic la locul de muncă. Un burnout se dezvoltă într-o manieră insidioasă, pe parcursul lunilor sau anilor, și poate afecta grav calitatea vieții.

Remediul numit lumină

Depresia de iarnă – nu­mită în ter­meni de spe­cia­litate „tul­bu­rare afectivă se­zo­nieră” (TAS) – le îngreunează via­­­ța celor afec­tați pe parcursul săptă­mânilor întunecate ale anului, dar dis­pare com­plet, „ca de la sine”, pe măsură ce iarna se în­cheie și zilele devin mai lungi. Per­soanele afectate se simt în timpul zilei obosite, lipsite de energie, apatice și cuprinse de melancolie. Dar, spre deosebire de celelalte forme de depresie, în cazul celei de iarnă, pacienții au un apetit cres­cut. Ei resimt adesea o poftă intensă de carbo­hidrați și mănâncă multe dulciuri.

TAS se poate trata foarte bine prin foto­terapie (terapie prin lumină). Aceasta poate fi efectuată, nu doar într-un cadru spitalicesc, ci și ambulatoriu, la domiciliu – în urma prescripției oferite de un psihiatru. Prin apli­carea unei anumite cantități de lumină (10.000 Lux) pentru o perioadă determinată, este stimulată producția de melatonină, un hormon care influențează, printre altele, ritmul veghe-somn, dar și apetitul și nivelul de activitate. O asemenea terapie cu lumină susținută de plim­bări zilnice, mers alert sau jogging la lumina zilei și, în cazurile severe, de remedii supli­mentare precum sunătoarea, es­te de cele mai multe ori suficientă în cazul unei depresii de iarnă ușoare, pentru ca pofta de viață să ne revină rapid, chiar și în anotimpul rece.

Combinații consacrate de extracte naturale (disponibile pe internet)

• Sedariston (Aristo) – combinația de sunătoare și valeriană ajută la menținerea echilibrului interior. Efectul calmant se insta­lează deja după câteva ore. După aproximativ una până la două săptămâni, apar și efectele de îmbunătățire a stării de spirit.

• Seelenstreichler Kraftkonzentrat (Primavera) – acest amestec din di­ferite uleiuri esențiale susține pu­terea de concentrare, ne în­seninează și ne face mai încre­zători, ne întărește echilibrul interior și ne remontează.

• Neurapas balance (Pas­coe) – an­ti­depresivul vege­tal conține sunătoare, vale­riană și passiflora. Ajută în cazul stă­rilor depresive însoțite de neli­niște pe fond nervos.

• Bach Rescura Plus Balance & Positivität (Nelsons) – amestecul de remedii Bach din gama Rescura, în combinație cu extract de șofran și vitamine din grupul B, ajută la menținerea echilibrului emoțional și mental.

Homeopatia în caz de depresie

Selectate corespunzător, în funcție de simptomele principale, remediile ho­meo­pate pot ajuta în cazurile ușoare. Dacă nu se observă nicio ameliorare, se recomandă con­sultarea unui medic homeopat. Ghid ge­neral de dozare: se administrează câte 5 gra­nule sau 1 comprimat, de două ori pe zi.

• Aurum metallicum D12: dacă vă simțiți disperați și cuprinși de teama de eșec, nu întrezăriți nicăieri o rază de speranță și aveți sentimentul că lucrurile nu vor mai merge niciodată spre bine.

• Causticum D12: da­că sunteți abătuți și hiper­sensibili la suferința celor din jur. Această durere vă paralizează, silindu-vă să vă automotivați ca să puteți trece la ac­țiune.

• Conium maculatum D12: dacă sunteți la o vârstă înaintată, vă simțiți adesea abătuți și vă frământați mult, iar forțele fizice și memoria se diminuează.

• Ignatia D12: dacă durerea sufletească se simte ca o gheară care vă cuprinde gâtlejul și vă vine involuntar să suspinați adânc, re­pe­tat. Vă simțiți mai bine de îndată ce vă vărsați amarul plângând, dar tristețea revine curând.

• Natrium chloratum D12: dacă vă frământați constant cu privire la unele lucruri din trecutul îndepărtat și nu puteți depăși durerile și dezamăgirile suferite. Preferați să fiți singur și nu vă place deloc să fiți consolați.

• Pulsatilla pratensis D12: dacă aveți oscilații puternice de dispoziție. În unele zile sunteți exuberant, în altele vi se pare că totul este lipsit de speranță. Cuvintele de consolare vă îmbunătățesc semnificativ starea de spirit în momentele dificile.

• Rhodiola influențează activitatea neurotransmițătorilor care joacă un rol central în ceea ce privește starea de spirit și nivelul de energie.