• Părul nostru ne dă de știre despre o mulțime de suferințe ascunse. Important este să-i descifrăm semnele •

Schimbarea ASPECTULUI

Părul uscat, casant și despicat este un semn de îngrijire necores­punzătoare – spălat excesiv, periaj dur, uscare cu foehn-ul prea fierbin­te, vopsitul și decolorarea abuzivă.     

• Dacă părul dvs., care fusese până acum mă­tăsos și ușor de coa­fat, se încurcă ușor sau are tendința să se usuce și să se rupă, nu vă gră­biți să cumpărați ulti­mul produs capilar scump, pe care producătorul îl laudă cu ajutorul publicității. De fapt, dvs. s-ar putea să suferiți de hi­potiroidie, afecțiune relativ frec­ventă la femei, dar ade­seori nediag­nos­ticată. Când ti­roida, glanda care re­glează metabolismul, nu mai pro­duce hormoni tiroidieni suficienți (tiroxină și triiodotironină), crește­rea părului în­cetinește și, în paralel, sunt afec­tate și alte funcții.

• Schimbarea texturii părului relevă, uneori, un deficit de iod, im­plicat în anumite tulburări tiroi­diene.

• Menopauza și sarcina in­fluen­­țează textura părului. Se-ntâm­plă frecvent ca o femeie care a avut întotdeauna păr uscat să aibă păr gras și lucios pe durata sarcinii. Și invers. Părul ondulat poate deveni drept, în vreme ce părul drept se on­dulează. În perioada menopauzei, când volumul estro­ge­nului scade, un număr mare de femei constată că părul lor e mai aspru și mai tern. Din cauza dimi­nuării volumului estroge­nilor, firul de păr se sub­țiază și se usucă, părul devine mai greu de coa­fat. Se poate produce chiar și o în­cetinire a creș­terii părului.

• Radioterapia și chimioterapia utilizate în tratamentul cancerului au o influență importantă asupra texturii părului și favorizează mai ales căde­rea acestuia. Din fericire, aceste modificări sunt, în general, tempo­rare, și părul crește din nou la termi­narea tratamentului.

Semnal de alarmă

Dacă sunteți gravidă și constatați că părul dvs. e din ce în ce mai subțire, con­sultați imediat me­dicul de fa­mi­lie sau un der­matolog. S-ar putea să suferiți de o lipsă de vi­tamine, de sub­stanțe mi­nerale sau de oligoelemente, ca­re poate avea un efect ne­fast asupra sarcinii dvs.

Schimbarea culorii

Culoarea părului, la fel ca cea a ochilor și a pielii, depinde în mod esențial de cantitatea de me­lanină (substanță pigmentară) moștenită de la pă­rinți.

De exemplu, culoarea părului – la fel ca și textura acestuia – poate fi modificată, temporar, ca urmare a unei chimioterapii. O persoană blon­dă va fi consternată să-și vadă capul aco­pe­rin­du-se cu păr castaniu sau negru, în timp ce una brunetă se va mira că de­vine blondă.

O schimbare de culoare poate fi legată de o dereglare genetică, me­ta­bolică, nutrițională sau de orice altă patologie, dar și de factorii de mediu.

Părul verde

Multe dintre femei așteaptă cu ne­răbdare vara, pentru a-și vedea părul deschizându-se la culoare, din cauza soarelui. Dar, dacă părul dvs. va avea reflexe mai degrabă verzi decât blonde, nu e vina soa­relui. Cine e vinovat? Apa cu conținut ridicat de clor din piscine sau cantitatea mare de cupru prezentă în con­­ductele de ali­men­­tare cu apă. Mai de­mult, persoanele care prelucrau cuprul sau alama erau recu­noscute du­pă reflexele verzui ale părului lor.

Dacă nu sunteți adepți ai piscinelor și părul dvs. are, totuși, reflexe verzi, probabil că obișnuiți să faceți baie într-o cadă curățată cu produse pe bază de clor. Consul­tați un medic fără întârziere. Refle­xele verzui ale părului pot să pro­vină din­tr-o ex­punere excesivă la mercur, me­tal ce poate provoca tul­burări neu­rologice, mus­culare, sen­zoriale și cog­nitive.

Șuvițe decolorate

Atunci când nu sunt vopsite și apar de la sine suvițele, în general blonde, cenușii sau roșiatice, acestea sunt legate de carențe nutriționale foarte impor­tante, de exemplu de pro­teine sau de fier. Foarte frecventă în țările în curs de dezvoltare, această alterare a părului afectează mai ales copiii care trăiesc în condiții de sărăcie.

Șuvițele decolo­rate fac parte, de aseme­nea, din simptomele co­litei ulceroase și ale altor pa­tologii, precum sindromul in­testinului irita­bil, care, la fel ca intervențiile chi­rurgicale foarte grele la nivelul intesti­nelor, epuizează rezervele de pro­teine ale organismului.

Părul care albește prematur

Părul care încărunțește este do­va­da irefutabilă a timpului care trece. De-a lungul anilor, organis­mul secretă din ce în ce mai puțină melanină, pigment care colorează pielea și părul.

Dacă părul dvs. încărunțește pre­matur, există două cauze posi­bile: fie părinții dvs. v-au transmis acest patrimoniu genetic inofensiv, fie ceva nu func­ționează cum ar trebui.

Albitul prematur al părului poate să fie con­secința unei anemii perni­cioase nediag­nosticate. Această for­mă de anemie gravă se caracteri­zează printr-o diminuare a numă­rului de globule roșii, organismul ne­maifiind capabil să absoarbă vi­tamina B12. Această maladie afec­tează, în mod normal, per­soa­nele mai vârstnice. Printre alte simp­tome se numără și: tenul palid, sta­rea de slăbiciune, proble­mele buco-linguale (sân­ge­­rarea gingiilor, limba de culoare roșu aprins și du­re­roasă), furnicăturile, în­țepătu­rile, amorțirea mâini­lor și a picioa­relor și o proastă coordonare a mișcărilor (mers nesigur, clătinat). Dacă nu se aplică imediat un trata­ment, pot apărea tulburări gastro­intestinale sau neurologice grave. Din fericire, imediat după începerea tratamentului, starea pacientului se ameliorează în mod consi­derabil, iar părul său revine la culoarea natura­lă.

• Încărunțirea prematură se poate datora, de asemenea, anumi­tor tulburări autoimune, mai ales maladiei Basedow.

• Conform unui stu­diu efectuat de cer­cetătorii irlandezi, albitul prematur al părului ar fi semnul unei pier­deri de mi­nerale și de oli­goelemente la nivelul oa­selor, care adu­ce după sine o fragilizare (osteo­penie).

• Albitul părului este și unul din simptomele de depigmentare a pie­lii: vitiligo.

• Părul încărunțit prematur poa­te fi și semnul peladei, o altă boală autoimună, caracterizată prin căde­rea părului în plăci rotunjite (arii rotunde). Studiile au arătat că încă­runțitul prematur al părului ar putea fi un semn care precede diabetul, maladiile coronariene sau infarctul miocardic.

Pierderea părului

Părul crește în medie cu 2 cm pe lună. Faza de creștere este de circa 3 ani, pentru bărbați, și de aproxi­mativ 6 ani, pentru femei. Faza de repaus du­rează între 2 și 3 luni și se sol­dează cu „moar­tea” și căderea pă­rului. Noi pier­dem între 50-100 de fire de păr pe zi, în funcție de patrimoniul nos­tru ereditar, de sex și de rasă. Pă­rul cade în pla­că sau progresiv, unele perioade ale vieții fiind mai proprii căderii lui.

Spre 50 de ani, o femeie din două a pierdut deja o cantitate im­por­tantă de păr, dar situația e mai gravă pen­tru sexul masculin. 75% din­­tre băr­bați sunt destul de „ple­șuvi” la 50 de ani, 23% fiind com­­plet chei.

Căderea părului în plăci (arii rotunde)

Dacă constatați că părul dvs. cade în plăci, e bine să știți că este vorba de peladă, o afecțiune au­to­­imună, în care globulele albe atacă foliculii pi­loși, împiedicând astfel creșterea părului. Persoa­nele care su­feră de peladă au un risc impor­tant de a dezvolta alte maladii auto­imune, afecțiune tiroi­diană, diabet și poliartrită reumatoidă. Formarea plăcilor se datorează uneori unei tulburări psi­hologice numite „trico­ti­loma­nie”. Persoanele care suferă de această tulburare își smulg părul sau chiar genele atunci când sunt stresate.

• Căderea părului în plăci poate avea și cauze imediate: abuzul de șampon, de tratamente capilare, inclusiv vopsitul, sau că vă periați părul prea „vi­guros”. În acest caz se vorbește despre peladă trauma­tică, un motiv de a renunța la peria­tul ex­cesiv, pentru că riscați, efectiv, să vă treziți cu plăci complet desco­perite, în loc de păr mătăsos! Coada de cal, codițele sunt coafuri care, pe termen lung, rup sau despică părul și favorizează căderea.

Se-ntâmplă ca după căderea pă­ru­lui, pielea capului să devină albă și lucioasă ca o cicatrice și să împie­dice creșterea părului nou. Termenul folosit de medici este alopecie cica­tricială. Sunt semne ale unei infecții bacte­rie­ne sau fungice, in­clu­siv chel­bea, o boa­­lă conta­gi­oa­să, fie sem­nul altor ma­­ladii cu­tana­te, pre­cum lu­pu­sul eri­te­ma­tos cro­nic sau lupusul dis­coid, afec­ți­u­ne auto­imu­nă ca­re afec­tează mai ales fe­mei­le tinere.

Semne de sănătate

Dacă părul dvs. nu este alb îna­inte de vreme, exis­tă șanse mai mari să trăiți până la adânci bătrâ­neți. Conform unui studiu danez, rata mortalității este mai scăzută în cazul oamenilor care nu încărunțesc îna­inte de 60 de ani.