S-ar părea că și în 2025 singura constantă a vremii vor fi schimbările permanente. Tot mai mulți oameni o simt pe propria lor pie­le: dureri de cap, amețeli, dere­glări de somn. Conform unor sondaje recente, o persoană din do­uă afirmă că este sensibilă la mo­di­ficările bruște de temperatură și pre­siune atmosferică. Să ne îm­pă­căm, pur și sim­plu, cu gândul că vre­mea ne de­vine dușman? D-na doctor OL­GA TARNA, specialistă în cli­matologie me­di­cală, ne răs­pun­de la întrebări.

„Toate ființele vii reacționează la vreme”

– Se repetă – cu insistență – că meteosensibili­tatea ar fi pură în­chipuire…

– Nu este adevărat. Există nu­meroase studii care atestă influența vremii asupra organismului și a stării noastre generale. Indiferent că vorbim de oameni, animale sau plante, toate, dar absolut toate ființele reac­ționează la vreme, chiar dacă acest lucru nu este întotdeauna simțit.

– Chiar poate vremea să ne îmbolnăvească?

– Trebuie să deosebim două aspecte. Pe de-o parte, există dereglări ale stării generale, provocate de diver­se condiții climaterice. Pe de altă parte, există anumite boli, ale căror simptome se agravează din cauza situa­ției atmosferice.

– Ce înseamnă „dereglări ale stării generale” – veșnicele dureri de cap, oboseală și amețeli?

– Da. Pe unii oameni vremea îi epuizează de-a drep­tul. Alții nu reușesc să se pună „în mișcare”. Foehn-ul, un vânt cald și uscat, de pildă, produce irita­bilitate și indispoziție. Dar cele mai frecvente simp­tome sunt stările depresive, durerile de cap, amețeala și tulburările de somn. Ale căror efecte asupra noastră sunt evidente: un studiu efectuat recent în Comunitatea Europeană arată că per­soa­nele meteosensibile nu pot munci circa 40 zile pe an (în medie) din cauza pro­blemelor legate de vreme.

– Ce condiții meteorologice îi pot face „șah-mat” pe oamenii sensibili?

– Vorbim despre „influența complexu­lui termic”. Atunci când se apropie un val de frig, când ne tranzi­tează o zonă de depresiune atmosferică sau când se schimbă pur și simplu vremea, cuvintele-cheie sunt: cald, rece, umed. De obicei, toate acestea au loc în atmosferă, sub for­ma unui eveniment impetuos și ra­pid. La care reacționează majoritatea oame­nilor sen­sibili la schimbările de vreme. În ge­neral, frigul ne dă mai mult de furcă decât căldura.

– Persoanele meteosensibile se pot căli?

– Starea proastă se datorează mai ales fap­tului că foarte mulți oameni au pro­bleme cu „sistemul termore­gulator”, adică nu pot să reacționeze co­respun­zător la trecerea de la cald la rece. Ceea ce se poate „exersa”, stând mult afară la aer și antre­nându-ne re­zis­tența, prin alergări, mers pe jos, miș­care în ritm alert, mers pe bicicletă. Important este ca îmbrăcămintea să per­mită aerului să ajungă la corp. Nu și pe frig, firește, când se recomandă hainele căl­du­roase, pentru a nu răci. În rest, eficiente sunt dușurile alternative, procedurile Kneipp și sauna.

– Sunt valabile aceste recomandări și pentru persoanele care suferă dublu la schimbările de vreme – de pildă, bolnavii de inimă?

– Nu. În special pacienții cu afecțiuni cardio­vas­culare sunt deosebit de sensibili când este vorba de tem­peraturi extrem de joase. Dacă ies afară și fac efort fizic – de ex. dau zăpada cu lopata – situa­ția ar putea de­veni proble­matică. În cazul lor, varianta mai sănă­toasă este să stea la căldură și să-și cruțe puterile.

– Pentru ce alte boli mai există reguli speciale de comportament?

– Reumaticii pot avea reacții sensibile la un val de frig într-un câmp de presiune joasă, când temperatura aerului scade, și crește, în schimb, umiditatea. În aceas­tă si­tuație, durerile lor devin mai puternice. Li se recomandă să stea în încă­peri bine în­călzite, să evite apropierea de pereții exte­riori și chiar să doarmă. Cam același lucru este valabil și pentru astmatici și pentru persoanele cu afecțiuni acute ale căilor respiratorii.

– Și de ce trebuie să țină seama pacienții cu mi­grene?

– Aceștia reacționează foarte sensibil la diverse situații meteorologice. Cert este că trecerea de la cald la rece le creează probleme, pentru că aceste fluctuații reduc pragul durerii, astfel că persoanele în cauză o simt mai intens, mai pregnant. Durerea este, de altfel, deosebit de puternică în timpul unor procese atmosfe­rice ce corespund așa-numitului „foehn”: temperatura crește și concomitent scade umezeala.

– Credem sau nu credem în meteosensibi­litate… Poate modifica atitudinea noastră inten­sitatea pro­ble­­melor?

– Este vorba și de o anumită reactivitate psi­hică. Cei ce știu că sunt meteosensibili vor spune, văzând că cerul se acoperă de nori grei: „Iar vor fi schimbări de presiune atmosferică. Ce să mă mir că am ame­țeli?”. Deci, ei vor avea probleme mai degrabă decât cei ce nu cred în meteosensibilitate și își explică altfel aceeași stare proastă, even­tual cu excesul de alcool din seara precedentă.

– Există vreo legătură între schimbările cli­ma­terice și meteosensibilitate?

– La prima vedere, nu una directă. Pe de altă parte, din cauza schimbărilor climaterice suntem expuși unor ex­treme meteorologice, cum ar fi „răs­turnări” mai ra­pide, bruște. Dar încălzirea atmos­ferei pământului se produce atât de lent, încât noi, ca ființe adaptabile ce suntem, avem toate șansele să ne pregătim trupește.

– Puteți risca un pronostic: cum va arăta meteo­sensibilitatea peste 10 ani?

– Îmi imaginez că va fi în creștere – din cauza frecvenței unor schimbări meteorologice extreme, dar mai ales din cauza condițiilor noastre de viață. Uita­ți-vă la copiii și la tinerii care stau tot timpul în fața computerului și petrec prea puțin timp afa­ră, la aer curat. Într-un asemenea mod de viață, sis­te­mul termo­regulator nu este, practic, antrenat. În plus, reușim să trăim tot mai puțin după ceasul nos­­tru biologic: trebuie să ne trezim sau să ne culcăm la alte ore decât cele co­respunzătoare firii noastre. Există oameni care mun­cesc în schimburi. Avem prea multe de făcut în timpul nostru liber și nu ne odihnim suficient. Sau facem – în orice ano­timp al anului – călătorii lungi, care ne dere­glează bio­ritmul. Cu siguranță că toți acești factori vor juca în anii care vin un rol din ce în ce mai important.

– Un mod de viață sănătos este, așadar, cea mai bună asigurare împotriva problemelor pro­duse de meteosensibilitate?

– Categoric da! Un ritm echilibrat noapte-zi, som­nul suficient și mișcarea regulată – de pre­ferință în aer liber – continuă să fie cea mai bună investiție în sănă­tate – și sunt de mare ajutor și în combaterea meteo­sensibilității.

Recomandări pentru combaterea meteosensibilității

• Substanțe vitale

Fructele și legumele de sezon conțin – pentru fie­care anotimp – o combinație opti­mă de nu­trienți. Cei care iau, în plus, multivita­mine sunt bine înarmați pentru toate condițiile meteoro­logice.

• Plante medicinale

Roinița calmează ner­vozi­ta­tea, iritabilitatea și du­rerile de cap produse de vreme. Pentru tulbu­rările de somn și neliniștea inte­rioară se reco­man­dă remediile ho­meopatice (de ex. Neurexan). O baie cu adaos de rozmarin alun­gă oboseala și sta­rea de slă­biciune.

• Terapii revigorante, întăritoare

Dușurile alternative făcute dimineața învio­rează organismul, îl ajută să se pună în mișcare. O saună sau o baie de aburi o dată pe săp­­tămână relaxează și întă­resc meca­nis­mele de adaptare proprii organis­mului.

• Sport în aer liber

Indiferent de vreme, mișcarea în aer liber stimu­lează descompunerea grăsimilor și stabilizează siste­mul car­dio­vascular, sis­te­­mul hormonal, siste­mul imu­­nitar și sis­te­mul nervos. Dato­rită antrena­men­tului re­gu­lat, organis­mul reacționează mai bine la schimbă­rile climaterice.