• Este șeful organismului nostru. Ne menține corpul și sufletul în echilibru, iar dacă avem grijă de el, ne oferă mai multă energie, imunitate și stare de bine. Legătura e fascinantă: intestinul și creierul nostru comunică între ele. Din pricina așa-numitei axe intestin-creier, problemele psihice sunt frecvent însoțite de probleme fizice, precum tulburările gastrointestinale – și viceversa. Bacteriile intestinale influențează, de asemenea, în mod semnificativ sistemul nervos. Astfel, putem înțelege un fapt important: dacă intestinul se simte bine, atunci și noi suntem în formă și sănătoși. Pentru a vă îmbogăți cunoștințele pe această temă, vă sugerăm un set format din 13 întrebări esențiale, ale căror răspunsuri înseamnă un pas uriaș către sănătate •
1. Ce-ți provoacă dezechilibre?

Dacă microbiomul meu este sănătos, asta te face și pe tine să fii mai în formă și mai fericit, te ajută să faci mai bine față solicitărilor și contribuie la menținerea siluetei. În schimb, în cazul în care comunitatea mea microbiană își pierde echilibrul, de exemplu din cauza antibioticelor, a stresului prelungit sau a unei alimentații bogate în conservanți, zahăr rafinat, carbohidrați simpli sau proteine, riscul de a te confrunta cu kilogramele în plus, cu depresii, infecții sau alte boli crește.
2. De ce este prevenția așa de importantă?
Dacă în familia ta nu există cazuri de cancer intestinal, ar trebui să faci prima colonoscopie între 50 și 55 de ani. Studiile arată că la aceste vârste, riscul de îmbolnăvire crește considerabil. Din fericire, controalele preventive pot depista problemele încă din stadiile incipiente (polipi), putând astfel preveni apariția unui cancer. Un alt control preventiv necesar este o analiză a fecalelor, care poate depista cantități microscopice de sânge.
3. De ce ești super-organul corpului omenesc?
Dacă m-ai desfășura, aș putea acoperi, cu cei opt metri ai mei și cu milioanele mele de vilozități intestinale, o suprafață de până la 500 de metri pătrați – adică, aproximativ cât două terenuri de tenis! Astfel sunt, de departe, cel mai mare organ al corpului uman. La fel de remarcabil e faptul că prin mine trec, de-a lungul vieții, 40 până la 50 de tone de alimente. Celulele mele se reînnoiesc atât de repede, încât un sfert de kilogram mor zilnic, fiind înlocuite de unele noi.
4. Cât de mare este comunitatea ta de locatari?
Găzduiesc circa 100 de trilioane (!) de bacterii – un număr cu mult mai mare decât cel al celulelor aflate în corp. Începând de la duoden, aflat imediat după stomac, și până la intestinul gros, peste 2.000 de specii cunoscute formează un ecosistem unic, așa-numitul microbiom intestinal. El nu controlează doar digestia, ci influențează echilibrul energetic sau procesele de îmbătrânire.
5. Ai un bioritm?
Momentul mesei joacă un rol decisiv pentru sănătatea mea. Pauzele alimentare de patru până la cinci ore între mese mă ajută în mod fundamental să funcționez optim. Pentru că am un bioritm propriu, am nevoie de perioade fără mâncare, în care să desfășor programe de auto-curățare și reparare. De îndată ce mănânci din nou ceva (fie și o gustare), regenerarea mea se oprește. Sunt însă permise băuturile, precum apa (cu sau fără plante aromatice), ceaiul sau cafeaua, fără zahăr și lapte.
6. Cum de ești al doilea creier al corpului?
În mine se află peste 100 de milioane de celule nervoase – mai multe decât în toată măduva spinării. Specialiștii vorbesc despre așa-numitul sistem nervos enteric, „creierul din abdomen”. Sunt legat prin fascicule nervoase de creierul aflat în cap – o formă de axă intestin-creier. „Creierul” meu reglează digestia și dă alarma în caz de intoleranțe sau toxine. Și atunci când tu ești stresat sau întristat, are un efect negativ asupra activității mele. Dacă sunt chinuit de probleme, starea ta de spirit are la rândul ei de suferit. Metodele de relaxare, cum ar fi antrenamentul autogen și yoga, îți pot restabili în astfel de cazuri echilibrul interior și liniștea.
7. De ce depinde de tine dacă fac o infecție?
Circa 70 la sută din toate celulele imune producătoare de anticorpi se află în intestin. Acționez ca un fel de tabără de antrenament pentru ele. Cu cât comunitatea mea bacteriană este mai variată și mai sănătoasă, cu atât mai puternic este sistemul imunitar. Nu numai că mă număr printre factorii care decid dacă te infectezi sau nu, ci influențez și modul în care se desfășoară infecția.
8. De ce nu ar trebui să mai mănânc nimic după ora 19?
Când mănânci prea mult, prea repede și, mai ales, prea târziu, asta mă irită. Iar astfel pot rezulta tulburări cronice de somn. La fel se întâmplă și cu cruditățile consumate seara târziu. De aceea, îți recomand să nu mai mănânci după ora 19. Pentru că seara și noaptea lucrez în regim redus, iar hrana rămâne mai mult timp în mine. Asta mă stresează și e foarte posibil să îți perturb somnul.
9. Poți să mă ajuți să slăbesc?
Când vrei să scapi de kilogramele în plus, uiți adesea de mine. Dar eu sunt un important centru de comandă al metabolismului și formării depozitelor de grăsime. Așa se explică faptul că multe persoane supraponderale suferă adesea de un deficit de bifidobacterii. Studiile arată o legătură între numărul ridicat al acestor bacterii și o greutate corporală redusă, precum și un procent scăzut de grăsime. Microbiomului îi plac fibrele vegetale speciale („prebiotice”), care se găsesc, de exemplu, în leguminoase și în legumele din familia cepei (praz, usturoi, ceapă).
10. Ce legătură ai cu sufletul meu?
Studii noi arată că starea intestinului influențează și psihicul. Dacă microbiomul este sănătos, el produce, de pildă, triptofan. Acesta este un element de bază important, din care se formează hormonii fericirii și ai somnului, care asigură o dispoziție bună și un somn odihnitor, adică serotonina. Dar eu găzduiesc și bacterii care pot duce la tulburări de somn ori care pot afecta starea de bine: serotonina. Dacă aceste bacterii sunt prezente în exces, poți deveni predispus la depresii.
11. De ce intestinul urăște sedentarismul și oamenii care lenevesc pe canapea?
Cercetările arată că microbiomul meu este responsabil pentru cel puțin 20 la sută din performanța fizică. Studiile efectuate pe persoane care lucrau predominant la birou, stând pe scaun, au arătat că microbiomul lor se îmbunătățea atunci când făceau mișcare zilnic. Esențial este să fim consecvenți. Specialiștii recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână pentru creșterea numărului și diversității bacteriilor din intestin.
12. Care sunt alimentele tale preferate?
Ador în special fibrele provenite din fructe, legume și cereale. Am trei alimente preferate, între care se numără broccoli, care favorizează dezvoltarea bacteriilor și ajută la reducerea riscului de diabet și inflamații intestinale, măslinele verzi, care mă protejează de germenii dăunători, lintea care stimulează procesul de curățare celulară desfășurat de organism. Apropo: cu cât farfuria este mai colorată, cu atât mai bine. Dacă mănânci aproximativ 30 de alimente vegetale diferite pe săptămână, crești diversitatea microbiomului și, implicit, rezistența împotriva bolilor.
13. De ce ești ca un salon de cosmetică?
Microbiomul meu decide în mare măsură în ce stare se află pielea ta. Căci miliardele de microorganisme pe care le conțin produc o varietate de substanțe anti-îmbătrânire, precum acidul hialuronic, ceramidele, acidul lactic, antioxidanții, biotina și factori de protecție UV. De exemplu, Streptococcus thermophilus stimulează formarea acidului hialuronic. Această bacterie care ne face frumoși se găsește în varza murată, kimchi, iaurt și brânză.