Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Cele mai răspândite 14 mituri despre corp

Sfaturile bine intenționate nu sunt întotdeauna corecte și pot de­veni chiar periculoase. Acest lucru este valabil și în cazul unor teze populare privind sănătatea, precum și în cel al multor in­for­mații de pe internet •

Foto: Shutterstock

Sunt învățăminte cu care am crescut: vita­mi­na C protejează împotriva răcelii, carbo­hidrații îngrașă sau elongațiile previn febra musculară. Numeroase afirmații care sunt consi­derate cunoștințe certe circulă pe tema diverselor pro­bleme de sănătate, a alimentației și sportului. Unele par plauzibile, altele sunt false. Cu toate aces­tea, multe idei eronate persistă cu încăpățânare. Mai jos prezentăm 154 dintre cele mai comune mi­turi privind sănătatea și explicăm cum stau de fapt lucrurile.

Alimentație și metabolism

1. Seara, carbohidrații îngrașă

Nicidecum! Diferența o face bilanțul total dintre caloriile ingerate și cele arse – indiferent de mo­mentul zilei. Este adevărat că insulina inhibă, pe termen scurt, arderea grăsimilor după mese bogate în carbohidrați, dar studiile arată că aportul de car­bohidrați în cursul serii nu duce au­tomat la creștere în greutate. În unele ca­zuri, chiar îm­­bunătățește calitatea som­nu­lui. Asta, deoarece aportul de carbo­hidrați la ore târzii stimulează eli­berarea se­rotoninei și melatoninei, care reglează ritmul somn-veghe. Ca regulă de ba­­ză, nu contează doar ce mâncăm, ci și cât și la ce intervale.

2. Mâncărurile grase îngrașă

Fals! Grăsimile sunt nutrienți esențiali și nu ne îngrașă decât atunci când consumăm, în total, prea multe calorii – inclusiv sub for­mă de carbohidrați și proteine. Grăsimile să­nătoase din nuci, uleiuri vegetale și pește sus­țin inima, hormonii și funcțiile celulare. Ele pot chiar să ajute la slăbit, deoarece mul­te dintre aceste grăsimi ne mențin sătui mai mult timp decât carbohidrații simpli, care se digeră rapid, din pâinea albă și alte ase­menea produse. În detrimentul sănătății acționează grăsimile trans și grăsimile pu­ternic proce­sate, pe care în consecință ar trebui să le evităm. Dozajul și tipul fac diferența.

3. Cafeaua ne deshidratează corpul

Nu. Deși cafeaua are într-adevăr un efect ușor diuretic, ea nu extrage o cantitate rele­van­tă de apă din corp, mai ales atunci când e con­sumată cu re­gularitate. Cine o tolerează o poate con­­sidera, așa­dar, o parte a aportului total de lichi­de. În cazul per­soanelor sănătoa­se se aplică urmă­torul principiu: trei până la patru cești pe zi nu cre­ează probleme, având chiar efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular.

4. Cine evită laptele are deficit de calciu

Nu neapărat. Laptele conține mult calciu, însă ne­cesarul poate fi acoperit și apelând la surse vege­tale, precum broccoli, migdale, varză creață etc. Ape­le mine­rale cu un conținut ridicat de calciu con­tribuie eficient la un aport adecvat. Fac­torul decisiv este alimentația în ansamblul ei. Vita­mina D și mișcarea influențează absorbția cal­ciului. Veganii ar trebui să fie deosebit de atenți, ca să aibă un aport suficient de calciu.

5. Zilnic, trei litri de apă

Nu! Această cantitate nu e general vala­bilă. Ne­cesarul de lichide variază în funcție de dimensiunile corpului, activitate, climă și alimentație. Specialiștii recomandă orientativ un aport de circa 1,5 litri pe zi. Pe lângă apa simplă, ideale sunt ceaiurile neîn­dulcite din plante și fructe, precum și sucurile di­luate (în proporție de 1:3 cu apă). O parte din aportul necesar de lichide provine și din alimentele care conțin multă apă. Când ni se face sete, ar trebui să ne hidratăm neîn­târziat.

Sport și mișcare

6. Zece mii de pași pe zi

Această cifră își are originea într-o cam­panie publicitară japoneză din anii 1960. Stu­diile arată că 7000-8000 de pași pe zi sunt su­ficienți pentru a ne stimula eficient sănătatea. Esen­țial nu este doar numărul de pași, ci să desfășurăm această activitate regulat. Totuși, pedometrele sau ceasurile de fitness care contorizează numărul de pași ne pot fi utile, pentru că ne arată concret cât de mult ne miș­căm și ne cresc motivația. Cine este mai activ decât era înainte are de câștigat.

7. Elongațiile previn febra musculară

O convingere greșită. Elongațiile făcute după antrenament pot îmbunătăți mobilitatea, dar nu previn febra musculară. Aceasta apare ca urmare a unor mici rupturi ale fibrelor musculare, în urma unui efort excesiv sau cu care nu suntem obișnuiți. Nici elongațiile făcute înainte de a ne apuca de sport nu ne protejează de durerea musculară. Mai eficient e să facem o încălzire adaptată exercițiilor pe care ur­mează să le executăm și să creștem progresiv in­tensitatea antrenamentului. Dacă apare totuși febra musculară, aceasta se poate atenua prin mișcări ușoare și aplicând comprese calde.

8. Ciclismul și înotul sunt cele mai sănătoase

Nu există un sport care să fie    „cel mai sănătos” pentru toată lumea. Ciclismul și înotul sunt reco­man­date cu precădere, deoarece antrenează cu blân­dețe sistemul cardiovascular și nu solicită aproape deloc genunchii, șoldurile și celelalte articulații. Pentru persoanele supraponderale sau cu probleme articulare, aceste activități sunt ideale. Și antrena­mentul de forță, dansul sau mersul în pas vioi susțin sănă­tatea. Contează doar să ne mișcăm suficient și cu regularitate.

9. La bătrânețe, masa musculară nu mai crește

Este doar parțial adevărat – și tocmai acest lu­cru poate fi valorificat. Masa musculară scade oda­tă cu înaintarea în vârstă, însă antre­namentul de forță bine direcționat poate încetini acest proces. Condiția este un antre­nament efectuat cu regula­ritate și adaptat    nevoilor individuale, ideal sub îndrumarea unui spe­cialist. Scopul este menținerea performanței fizice, a mobilității și a nivelului de independență. Mersul pe jos și urcatul scărilor sunt, la rândul lor, benefice. O musculatură bine dez­voltată reduce riscul de cădere și susține rezis­tența osoasă.

Sistem imunitar și boli

10. Transpirând, elimiăm răceala

Un mit periculos. Transpirația este un simptom, nu un remediu. O răceală este de regulă cauzată de virusuri. În acest caz, organismul are nevoie de mul­­te lichide și de odihnă, pentru a com­bate boala. Cine merge la saună sau face sport in­tens când are febră riscă să se aleagă, în cazurile cele mai severe, cu o miocardită. Pen­­tru a evita astfel de complicații, e bine să ne ocupăm mai întâi de eliminarea in­fec­țiilor. Dacă boala e ușoară, ne face bine și o plim­bare.

11. Vitamina C, împotriva răcelilor

Din păcate, nu. Afirmația a fost ba confir­mată, ba contestată de oamenii de știință, zeci de ani. Vitamina C poate reduce în mică măsură durata și severitatea unei răceli, însă, în cazul majo­rității oamenilor, are un efect preventiv redus. Nu e do­vedit că ne oferă o protecție de durată. Cine are de­ficit de vitamina C sau este foarte solicitat fizic are de câștigat de pe urma unui aport crescut de vita­mina C. E su­ficientă o alimentație bogată în fructe și legume.

Creier și corp

12. Corpul se reînnoiește la fiecare șapte ani

Parțial adevărat – dar nu putem generaliza. Celulele au cicluri de viață diferite: ce­lulele pielii se reînnoiesc la fiecare câteva săp­tămâni, cele intestinale chiar mai repede. Ce­lu­lele nervoase sau cele ale mușchiului cardiac rămân adesea aceleași pe tot parcursul vieții. Ritmul regenerării celulare depinde de vârstă, stil de viață, alimentație și starea de sănă­tate. Ideea unei „reînnoiri corporale” com­plete în decurs de    7 ani nu este corectă biologic, dar ilustrează faptul că organismul se repară și înlocuiește celule constant.

13. Corpul pierde căldură prin cap

Este adevărat numai când capul e singurul care rămâne descoperit când e frig. De fapt, pierdem căldură prin toate suprafețele neprotejate ale pielii. Deci, cine își acoperă capul e adesea mai bine protejat de frig. Trebuie să ne protejăm, de asemenea, mâinile, picioarele și trunchiul. Această teorie greșită provine dintr-un studiu al armatei americane de acum circa 70 de ani. În cadrul expe­rimentului, soldații nu aveau decât capul descoperit – de unde și concluzia eronată.

14. Somnul înainte de miezul nopții este foarte sănătos

Nu pentru toată lumea. Pentru multe persoane, somnul care începe înainte de ora 24 este mai odihnitor. Dar și cei care se culcă târziu pot dormi profund și bine. Decisive nu sunt ora, ci durata somnului, fazele de somn profund și faptul că ora de culcare corespunde cronotipului nostru personal – dacă suntem matinali sau „păsări de noapte”. To­tuși, culcatul devreme corespunde ciclului natural al luminii zilei, ceea ce poate îmbună­tăți somnul.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.