• Sănătatea ține în mare măsură de psihic. Mintea este cel mai puternic medicament. Așa se face că pastilele pot re­du­ce simp­to­mele bolii, chiar și dacă nu conțin ni­ciun fel de substan­țe ac­tive. E suficient să ne imaginăm că ne vindecă. Aflați cum poate efec­tul placebo să ne influențeze pozitiv sănătatea •

Este uimitor cât de puternic ne influen­țează viața felul în care gândim: atunci când credem că bem un vin scump, ni se pare că e, într-adevăr, deosebit de gustos. Dacă ne considerăm foarte buni la matematică, rezolvăm problemele mai ușor. Iar dacă avem încredere în eficiența unei terapii, ne vindecăm mai repede. În ultima perioadă, a devenit tot mai clar cât de importante sunt așteptările noastre pentru succesul unui tratament. Un rol decisiv în acest sens l-a jucat cercetarea în domeniul efec­­tului placebo. Ea a investighat motivele pentru care niște pastile lipsite de substanțe active ori aplica­rea unor tratamente simulate pot avea, adesea, efecte ului­toare. Mai multe proiecte inter­naționale din cadrul progra­mului de cer­ce­tare „Treatment Expectation” ana­lizează în prezent modul în care încre­derea pacienților poate fi folo­sită pentru a potența efectele unor terapii consacrate. „Trata­mentele placebo nu acționează prin ele în­sele. Ceea ce ajută este speranța pe care pacienții o au față de ele. Deși medi­camentele place­bo nu pot re­media o fractură de femur sau nu ne pot vindeca de cancer, ele pot susține pro­ce­sul de recuperare”, explică cerce­tătorii. Efectele placebo apar în special în cazul durerilor și al depresiei. Însă, după cum demonstrează nume­roase studii, tratamentele simulate ne pot influ­ența și tractul gastroin­testi­nal și chiar și sistemul imunitar. Ce efecte pro­duc remediile placebo în practica medicală? Universitatea din Cincinnati a reușit să de­mons­treze că nădejdea de a primi un medica­ment foarte puternic poate atenua simptomele bolii Parkinson, chiar și atunci când punga de perfu­zie conține doar apă cu sare. Centrul Medical pentru Veterani din Houston relatează că inter­vențiile chirurgicale simulate în cazul gonar­trozei se pot dovedi la fel de efi­ciente ca ope­rațiile reale. Puterea gândurilor asu­pra sănă­tății    este ilustrată în mod impre­sionant de exemplul americanului Derek Adams, un tâ­năr de 26 de ani, care a ajuns în stare critică la ca­mera de gardă, după ce a încercat să se sinu­cidă, luând un medicament antidepresiv. Dar pre­pa­ratul era în realitate doar un remediu de tip pla­cebo, pe care îl primise în cadrul unui studiu cu pacienți vo­luntari. După ce medicii i-au spus care era natura „medicamentului”, starea lui s-a îmbunătățit brusc. Uneori, efectul unui medi­ca­ment se poate chiar inversa prin forța gândului. Studiile vizând efectul placebo arată că până și medicamentele care cresc ten­siu­nea arte­rială pot reduce presiunea din artere, dacă pacientul crede în efectul promis al reme­diului.

De la pastile la operații: intensitatea efectului placebo variază

Cu cât este mai invazivă o intervenție – adică cu cât pătrunde mai mult în corp – cu atât mai puternic este efectul placebo. O operație întrece injecția, care depășește la rândul ei o pastilă. Diferențe în privința efectului placebo există și în cazul medicamentelor. Efectul este mai pro­nunțat în cazul comprimatelor mari sau amare, decât în cazul celor mici sau dulci, este mai pu­ternic la produsele de marcă decât la cele ge­nerice și mai accentuat la medicamentele con­­siderate scumpe decât la pastilele ief­tine. Dar, strict vorbind, efectul place­bo nu este deloc limitat la adminis­trarea unor pre­parate „inventate”, dimpo­trivă, el contribuie într-o măsură considerabilă și la eficacitatea oricărui medicament autorizat. Efectul placebo este deo­se­bit de puternic în cazul anti­de­presive­lor. Conform unui studiu al Univer­si­tății din Marburg, el contribuie în pro­porție de 70% la eficacitatea acestora. În cazul analgezicelor, apro­ximativ ju­mătate din succesul terapeu­tic se da­torează efectului placebo. Și, ca și când asta nu era deja destul de uimitor, ur­­mează ceva și mai incredibil: remediile place­bo funcționează chiar și atunci când oamenii știu că primesc o pastilă „inventată”, care nu conține substanțe active. Studiile au arătat că durerile cronice, rinita alergică, migrena, simptomele de colon iritabil sau extenuarea se pot reduce sem­nificativ cu ajutorul acestor așa-numite placebo Open-Label. Cercetătorii nu știu încă exact cum func­ționează ele. Conform teoriei, cre­ierul nos­tru ar putea reacționa pozitiv la re­me­­diile pla­cebo de tip Open-Label, deoarece a învățat că, în general, pastilele ajută. Efectul placebo ar putea fi, de asemenea, favorizat de fluctuațiile naturale ale bolilor cronice: da­că într-o di­mineață spatele ne doare mai puțin, punem acest lucru pe seama medica­men­tului. Aștep­tă­rile față de remediul pla­cebo cresc, iar pro­cesele pozitive se pun în mișcare.

Nu avem de-a face cu o închipuire, ci cu multe endorfine

Oare efectul este doar unul închipuit? Nu! Efectul placebo este real și măsurabil. Cu aju­torul procedurilor imagistice, cercetătorii pot demonstra că după administrarea unor prepa­rate inactive, anumite regiuni ale creierului devin mai active și se pune în funcțiune „far­macia” internă a organismului. Creierul elibe­rează endorfine și dopamină, care induc starea de bine, sau opioide cu efect analgezic, care pot fi detectate până la nivelul măduvei spinării. În cazul bolii Parkinson, dopamina determină o îmbunătățire efectivă a    capacității de mișcare a persoanelor afectate. Sistemul imu­nitar poate fi la rândul lui influențat cu ajutorul unor remedii de tip placebo.

Într-un experiment cu persoane alergice la acarienii din praful din casă, pacienților li s-a ad­ministrat de patru ori pe zi, timp de trei zile, un antihistaminic care atenuează alergia, împre­u­nă cu un lapte cu căpșuni, colorat în verde, cu aromă de lavandă – ceva ce participanții nu mai consumaseră niciodată. Grupul a fost apoi îm­păr­țit: unii pacienți au primit doar antihis­ta­mi­nicul, iar alții numai laptele cu căpșuni, prezen­tat ca medicament. Rezultatul: băutura a redus simptomele alergice la fel de eficient ca pastila reală. După administrarea laptelui cu căpșuni, sângele celor care l-au băut conținea mai puține celule imunitare specifice alergiei decât înainte. Sistemul imunitar „învățase” așadar că băutura neobișnuită protejează de simptomele alergice și activase propria farmacie a organismului. Exact ca în cazul celebrului câine al lui Pavlov, căruia simplul sunet al clopoțelului îi era la un moment dat suficient pentru a-i stimula secreția de salivă. Dar ce anume favorizează încrederea în medi­camente „inventate”? Această întrebare ne con­duce rapid la rolul medicilor. Chiar și diplo­ma de pe peretele cabinetului are o importanță des­tul de mare, deoarece confirmă competența celor care ne tratează și ne întărește încrederea în ei.

Rolul medicilor este important

Un studiu realizat de cercetătorul Ted Kapt­chuk, de la Universitatea Harvard, specia­list în domeniul placebo, arată cât de important este rolul medicilor pentru succesul tratamen­tului: în cazul pacienților care au beneficiat, în timpul unei ședințe simulate de acupunctură, de multe explicații și de atenție din partea medi­cului, simp­tomele s-au atenuat de două ori mai mult decât în cazul pacienților care nu au văzut niciun medic la față. Printr-o comunicare corectă, me­dicii pot contribui decisiv la eficiența unei te­rapii. Faptul că, în practică, lipsește adesea tim­pul necesar în acest scop, este tragic. Dacă e să luăm în serios cercetarea din domeniul placebo, atunci trebuie să evaluăm consultațiile într-un mod complet diferit. Așteptările pozitive ale pacienților față de o terapie sporesc atunci când personalul medical le explică pe înțeles și fără a vorbi în limbaj de specialitate, cum acționează aceasta în organism și de ce recomandă tocmai acest tip de tratament. Medicii ar trebui, de asemenea, să susțină terapia cu încredere și convingere. Ei pot face întotdeauna ceva – fie și doar prin faptul că vorbesc într-un mod pozitiv despre următorul pas al tratamentului sau despre atenuarea simptomelor asociate. În cadrul discu­țiilor, e important ca medicii să pună în prim-plan efectele pozitive ale terapiei, înainte de a menționa even­tualele re­acții adverse. În caz con­trar, poate apărea așa-numi­tul efect nocebo (din latines­cul nocere, a dăuna), fratele nedorit al efectului placebo. Acesta face ca efectele negative să se producă prin simplu fapt că pacientul crede în ele. Prospectul care însoțește medi­camentul le provoacă aproape inevitabil efectul nocebo. Acolo găsim enumerate, pe trei pagini, redactate într-un limbaj criptic, toate reacțiile adverse, în timp ce efectul pozitiv al unui me­dicament este adeseori menționat în doar două fraze.

Atenție la efectul nocebo

Cine citește, totuși, prospectul, ar trebui să-și structureze informațiile într-o manieră rațio­nală, pentru a preveni producerea unui efect nocebo prea intens: o reacție adversă „foarte frecventă” înseamnă că unul din zece pacienți prezintă aceste simptome. Este posibil ca efectul nocebo să joace un rol important și în cazul temutului sindrom Long-Covid: potrivit unui studiu al Universității din Paris, 15% dintre pacienți suferă, după o infecție cu coronavirus, de oboseală, dificultăți de respirație și probleme de concentrare – însă exact la fel de mulți raportează aceste simptome și atunci când doar cred că ar fi fost infectați.

Cum ne putem folosi concret de puterea așteptărilor, astfel încât sănătatea noastră să aibă de câștigat? O premisă importantă este încre­derea în medic sau în terapeut. Reflectați mai întâi asupra relației cu medicul dumneavoastră: aveți încredere în el? Îl considerați competent? V-a putut ajuta până acum? Cine răspunde afir­mativ la aceste întrebări dispune de cele mai bune premise ca terapia să dea și pe viitor rezultate pozitive, iar efectul placebo să potențeze trata­mentul. Însă dacă între medici și pacient nu există chimia potrivită, e foarte posibil ca tratamentul să nu fie eficient, fie și numai din cauza efec­tului nocebo. În acest caz, luați în considerare schimbarea medicului sau a terapeutului. Și solicitarea unei a doua opinii poate întări încrederea într-o terapie, favorizând astfel vin­decarea. În plus, comunicați-i întot­deauna me­di­cului dacă anumite tra­tamente sau medicamente au func­ționat foarte bine sau foarte rău – o schimbare a preparatului poate aduce progresul decisiv.

Experiența noastră personală joacă un rol important

Experiențele noastre de viață, precum și istoricul medical, ne influențează semni­ficativ așteptările. Oamenii cu boli cro­nice răspund adesea slab la analgezice. Din cauza lungii lor perioade de suferință, ei pur și simplu și-au pierdut încrederea în medicină. În schimb, în cazul per­soanelor cu o atitudine pozitivă, chiar și un simplu placebo poate reduce semni­ficativ durerile. Așadar, cei care reușesc cumva acest lucru, ar trebui întotdeauna să abordeze o terapie cu cât mai mult optimism. Desigur, asta este ceva ușor de spus, atunci când nu ne chinuie de ani de zile durerile sau nu trăim cu teama unei tumori: prin ur­mare, sprijinul psihologic este im­portant tocmai în cazul bolilor grave.

Celor care nu au nevoie decât de un pic de ajutor în privința optimis­mului, le poate fi de folos un jurnal al recu­noștinței. Notând în fiecare zi trei ex­periențe frumoase, ne îndrep­tăm aten­ția către aspectele pozitive ale vieții. Potrivit unui studiu al cercetă­torului american Robert Emmons în domeniul recu­noștinței, acest exercițiu ne face mai optimiști. Același lucru este valabil și dacă ne înconjurăm de persoane care ne sunt dragi: omul este o ființă socială și avem nevoie de conexiuni la fel ca de aerul pe care îl respirăm.

Cum ne putem stimula farmacia interioară

Nu în ultimul rând, pentru persoanele bolnave este incredibil de important să își stabilească obiective: simpla așteptare ca acestea să se împlinească poate stimula farmacia noastră in­terioară, mobilizându-ne forțe nebănuite. Putem beneficia și pe cont propriu de efectele placebo? Utilizarea remediilor de tip placebo nu se limi­tează la tratamentele medicale. Ne putem condi­ționa și singuri pentru a obține efecte placebo. De exemplu, cineva care picură pe pernă, timp de câteva seri, câțiva stropi de ulei de lavandă (sau orice alt parfum), luând în același timp un somnifer, are șanse reale să poată adormi în curând doar cu ajutorul mirosului. În acest caz, creierul a transferat efectul medicamentului asupra parfumului și eliberează hormoni cu efect relaxant chiar și în absența remediilor. Cea­iurile, ritualurile sau talismanele norocoase pot funcționa, de asemenea, ca placebo, dacă le atribuim o semnificație pozitivă și credem în ele. În acest caz, fiecare experiență pozitivă pe care o trăim în privința lor le întărește, treptat, efec­tul. Cu astfel de trucuri – sau cu un „du-te!” su­flat cu multă convingere pe fe­reastră, pen­tru a alunga suferința – pă­rin­ții îi pot ajuta și pe copii în mod real și mi­nunat în cazul unor afecțiuni ușoare. Puterea încre­derii poate fi folosită, de­sigur, și în multe alte domenii ale vieții, pre­cum spor­tul, mun­ca sau studiul, dacă abor­dăm sarcinile cu optimism. Este cu adevărat uimitor: o așteptare pozitivă poate produce mult mai multe rezultate decât ne imaginăm.

Cum putem beneficia într-o mai mare măsură de pe urma terapiilor

Modul în care decurge vi­zita la medic joacă un anumit rol în procesul de autovin­decare:

1. Medicul ca partener: căutați un medic în care aveți, cu adevărat, încredere.

2. Obțineți informații punctuale: rugați medi­cul să vă explice exact cum și împotriva a ce acționează medicamentele – iar dacă aveți dubii, solicitați o a doua opinie. Și o documentare pe internet poate ajuta la o mai bună înțelegere a te­rapiei. Aveți însă grijă să accesați site-uri serioase (ca de pildă cele ale asociațiilor profe­sionale) și ieșiți imediat de pe paginile sau forumurile care instigă la panică.

3. Împărtășiți-vă experiențele: povestiți-i me­dicului despre experiențele dumneavoastră. Cu ce terapii și medicamente ați avut experiențe po­zitive sau negative? O asemenea abordare contri­buie la găsirea tratamentului potrivit.

Strategii mentale care ne pot fi utile:

• Vedeți partea pozitivă: în loc să vă con­centrați asupra simptomelor, imaginați-vă că organismul dvs. este sănătos sau pe cale de a se însănătoși. Acest lucru stimulează proce­sul de autovindecare.

• Fiți încrezători: așteptările pozitive de­termină organismul să elibereze endorfine și opioide, care fac simp­tomele mai su­portabile și în­tăresc sistemul imu­nitar.

• Vizualizați e­fectul medica­mentelor: asta poa­te amplifica efec­tul acestora. Ima­ginați-vă cum comprimatul alu­ne­că prin esofag în sto­mac și se descompune acolo în mii de particule. Urmăriți în gând cum acestea se răspândesc prin sânge și – în funcție de boală – se așează ca un material izolant în jurul nervilor iritați, „desfundă” arterele ca niște mici ciocănele sau atacă o tumoră.