• Prin agitația și duritatea ei, viața modernă ne obligă la un regim permanent de supraviețuire. Iar unul dintre cele mai grave efecte ale acestei zbateri cotidiene e stresul. Pentru ca să rezistăm în aceste condiții, ba să rămânem și sănătoși, e nevoie să adoptăm un mod de viață care să atenueze impactul. Metodele pe care vi le propunem, chiar dacă par neobișnuite, au o mare eficiență •
Muzica

Cercetări recente au arătat că muzica ameliorează emoțiile negative. Muzica religioasă are efect analgezic. Muzica clasică stimulează și ameliorează activitatea intelectuală. Muzica pentru copii și folclorul dau rezultate excelente în toate cazurile de tratament. Dacă o persoană ascultă înainte de somn muzică duioasă, ea visează plăcut. Dacă mama care alăptează un copil ascultă muzică clasică, cantitatea de lapte i se mărește cu 20%, dar dacă ascultă muzică rock sau pop, cu ritmuri și sonuri agresive, atunci cantitatea de lapte poate scădea la jumătate.
Experimentele realizate au mai arătat ceva cu totul surprinzător: că unele melodii au un efect terapeutic mai puternic ca altele. Contra gastritei, de exemplu, ajută „Sonata nr. 7” a lui Beethoven. Presiunea arterială și activitatea inimii se normalizează ascultând „Marșul de nuntă” al lui Mendelssohn Bartholdy. La ameliorarea ulcerului la stomac ajută „Valsul florilor” al lui Ceaikovski. Contra migrenelor e bună compoziția „Muzica umoristică” a lui Dvorak și „Un american la Paris” a lui Gershwin. Pentru tratarea alcoolismului și contra fumatului se poate asculta „Ave Maria” de Schubert și „Sonata lunii” de Beethoven.
Pentru normalizarea somnului și a activității creierului, se ascultă „Peer Gynt” de Grieg. Contra stresului e bine să se asculte muzica lui Schubert, Schumann, Liszt și Ceaikovski. La dezvoltarea intelectuală a copiilor ajută muzica lui Mozart. Și nu doar atât. Ea dă efecte uimitoare și la… bucătărie. Dacă plămădiți aluatul ascultând această muzică, el va crește mai repede și mai bine.
Și țuica se face mai tare dacă adăugați la fermentare drojdie care a „ascultat” muzică de Mozart. Și vacile dau mai mult lapte, și găinile se ouă mai mult, și semințele încolțesc mai bine în prezența acestei muzici.
Alți stimulenți psihologici
În afara muzicii bune, contra stresului cronic trebuie să se folosească și alți factori psihologici. De exemplu, fiecare dintre noi, atunci când ne aflăm în condiții de stres, e bine să vorbim mai des despre problemele noastre cu oameni apropiați. Susținerea morală a membrilor familiei și a prietenilor influențează pozitiv sistemul nervos.
• Pentru verificarea stării sistemului nervos trebuie mirosite frunze de mușcată, dar nu rotunde, ci palmate, cu până la 5 lobi. Dacă nervii sunt în stare bună, mirosul frunzelor frecate o să vă fie neplăcut sau indiferent. Dacă nervii nu sunt în regulă, mirosul o să vă pară foarte plăcut. Dacă observați că ați devenit nervos, controlați ficatul și vezica biliară. Dacă plângeți des, vă supărați pe oameni, controlați-vă glanda tiroidă. La neliniște nemotivată, controlați-vă inima.
La stres puternic nu trebuie să schimbați ritmul de viață, nu trebuie să vă lăsați activitatea cotidiană, nu trebuie să vă abandonați executarea sarcinilor. În schimb, trebuie să renunțați la cafea și alcool sau să micșorați la minimum consumul lor. Cafeaua, alcoolul și stresul nu sunt compatibile cu sănătatea omului, deoarece apar insomnia, tensiunea emoțională și afecțiunile inimii.
Remedii naturale anti-stres
• Frecții cu soluție de sare marină: contra tensiunii nervoase și pentru creșterea bunei dispoziții. Prima săptămână: la 0,1 litri de apă se pun 2 lingurițe de sare. Dacă nu apare alergie, în a doua săptămână dizolvăm 3 lingurițe de sare și în a patra săptămână 4 lingurițe. Frecționați tot corpul.
• Ceai din frunze tinere de arțar: pentru eliminarea stresului și îmbunătățirea bunei dispoziții. La 1 pahar de apă se pune 1 lingură plină de frunze mărunțite. Opăriți frunzele timp de 5-10 minute, apoi beți ceaiul îndulcit cu miere.
• Leac cu cartofi: Normalizează sistemul nervos vegetativ și metabolismul: 1-1,5 kg de cartofi se spală, se curăță de coajă, se dau prin răzătoarea măruntă sau se toacă prin mașina de tocat carne. Se adaugă 50-75 g de lapte crud, se lasă 30 minute, apoi se scurg bine și se pun într-un săculeț de pânză, într-un strat de cca 0,5-1 cm. Săculețul trebuie făcut astfel ca să acopere fruntea, tâmplele și tot capul până la gât. Puneți săculețul pe cap și peste el puneți o căciulă din blană sau o basma din lână. Stați astfel o oră, cel mai bine seara, înainte de somn. După această procedură nu se spală capul. Tratamentul se face la 1-2 zile interval și se repetă de 10 ori. Se poate face cura de 4 ori pe an, la schimbarea anotimpurilor.
• Alimente acre. Sunt recomandate în caz de iritări nervoase puternice: varză murată, coacăze negre, fructe sau brânză de vacă, lapte acru. Dacă suprasolicitările nervoase, stresul vă afectează des, trebuie să luați drojdie de bere. Aceasta vă ajută să vă concentrați și să lucrați mai bine.
• Ceai de ovăz – contra hiperexcitabilității nervoase. Se pun 1/2 lingură de ovăz la 2 pahare de apă pe timpul nopții. Dimineața se pun pe foc mic și se fierb 1 oră. Se beau în loc de ceai.
• Sunătoare – pentru a liniști și întări sistemul nervos, pentru a întări imunitatea la persoanele care au suferit stres puternic (divorț, pierderea cuiva apropiat). Se opărește 1 lingură de pojarniță cu 1,5 pahar de apă. Se ține pe baie de abur 15 minute, se lasă la răcit 45 minute, se strecoară. Se bea câte 1/3 pahar de 3 ori pe zi, cu 30-40 minute înainte de masă. Se poate face și o tinctură de sunătoare din 100 g plantă uscată la 0,5 litru de alcool de 70°. Se lasă 2 săptămâni, se strecoară, se păstrează la întuneric și rece. Se iau câte 20-30 picături de 3-4 ori pe zi.
• Ceai vitalizant – persoanelor în vârstă cât și celor care nu au chef de viață, le propun următorul ceai: 2 linguri de sunătoare, 1 lingură de roiniță, 5 linguri de păducel. Se prepară ca în rețeta precedentă. Trebuie să știți că este indicat ca sunătoarea să se utilizeze împreună cu alte plante, deoarece în exces provoacă constipație, senzații neplăcute în zona ficatului, scăderea apetitului, ridicarea tensiunii.
• Rădăcini de angelică – pentru epuizarea sistemului nervos, isterie. Rădăcina se taie mărunt, se pun 2 lingurițe într-un termos și se opăresc cu 2 pahare de apă. Se ține în termos 30 minute (sau pe baie de abur). Se bea câte 1/2 pahar, de 3-4 ori pe zi, înainte de masă. Înainte de culcare se fac băi cu decoct din 2 pahare de rădăcini uscate, care se fierb 15 minute, în 3 litri de apă. Se lasă acoperit cu o plapumă, timp de 2 ore. Băile se fac în fiecare zi, timp de 3 săptămâni.
• Tinctură de coriandru – pentru epuizare nervoasă și isterie. La 500 ml țuică se pun 50 g coriandru. Se lasă la macerat o săptămână și se bea câte o linguriță de 3 ori pe zi.
• Băi din plante – excitabilitatea psihică, nevroza, se tratează cu băi din decoct de plante: talpa-gâștii, mentă, păducel, lăcrămioare, sovârf, ace mărunțite de conifere. Se ia câte 1 linguriță din fiecare plantă, se fierb 5 minute în 1/2 litru de apă și se adaugă în cadă. Apa în cadă trebuie să fie de 37°. În timpul tratamentului, mâncarea trebuie să fie solidă, de temperatură joasă, fără a se consuma cafea, alcool și mirodenii.
• Talpa-gâștii – se recomandă în caz de dereglare a sistemului nervos, contra insomniei, pentru liniștire, recuperarea puterilor, pentru îmbunătățirea componenței sângelui. Efectul calmant al acestei plante este de 3-4 ori mai mare decât cel al valerianei. Nu are efecte secundare, nu apare dependență, nu micșorează concentrarea atenției. Persoana nervoasă poate bea atât cât este necesar pentru a se calma. Prepararea se face opărind 1 lingură de plantă cu 1 pahar de apă și lăsând-o la infuzat 15 minute, acoperită sau în baie de aburi. Se lasă la răcit 45 minute și se strecoară. Dacă beți mai multă vreme talpa-gâștii e bine să faceți acest lucru în a doua parte a zilei.
• Tinctură de păducel amestecată cu tinctură de valeriană – se administrează când pe lângă dereglările nervoase apare și insomnia (în proporție 1:1). Se beau 30 picături, la 50 ml apă, înainte de culcare. Insomnia poate fi provocată și de așternutul apretat și bine călcat. Astfel de cearceafuri nu pot să absoarbă sudoarea care se elimină pe timp de noapte în cantitate de până la 900 ml. Dacă porii pielii se astupă, ea nu răsuflă și somnul nu este adânc.
• Somniferele luate la apus de soare au un efect de 40 ori mai mare decât cele luate cu 2 ore mai târziu.
• Ceaiul de melisă este un bun reglator al somnului. 3 lingurițe de frunze tăiate mărunt se opăresc cu 1 pahar de apă, se infuzează 5 minute.


