Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vârstele Capricornului

Nașterea

„Grăbește-te încet!” își spune cel sortit să se nască sub semnul Capricornului, în momentul în care se pregătește să vină pe lume. Motiv pentru care travaliul mamei durează și durează. Acest prunc nu vine pe Pământ plin de entuziasm, să se joace cu ceilalți copii, ci își gradează cu răbdare eforturile. Un alt motiv pentru lipsa sa de grabă pare a fi faptul că este conștient că, din momentul în care ajunge printre noi, nu va avea de străbătut un parcurs ușor. Și că e cazul să își gestioneze cu grijă energia.

În ciuda faptului că e adesea epuizată în urma travaliului îndelungat, mama nou-născutului își va reveni destul de ușor. În primul rând, pentru că Saturn, cel care ghidează destinul copilului ei, ve­ghea­ză și asupra ei pe parcursul sarcinii. Su­pra­numit „planeta anorexicilor”, marele malefic ține sub control diversele pofte tipice mamei în devenire și nu o lasă să câștige mai multe kilograme decât e ca­zul. Motiv pentru care nici copilul nu are o gre­utate excesivă, care să complice procesul nașterii.

În timpul sarcinii există însă o problemă, pe care un anume tip de alimentație o poate preveni. E vorba despre riscul pierderii semnificative de cal­ciu. Ar fi deci bine ca mama să respecte dieta in­dicată de medic, să ia și calciul recomandat, dar să introducă și în meniu alimente bogate în calciu, cum ar fi semințele sau uleiul de susan, algele marine sau lactatele de calitate.

Tot Saturn îi întărește gravidei voința. Ea nu se va lăsa pe tânjală, nu se va comporta ca și când sarcina ar fi vreun fel de boală, care îi cere repaos, ci nu se va da în lături să lucreze. Ba s-ar putea să devină mai conștiincioasă și mai muncitoare decât înainte de-a rămâne însărcinată. În schimb, va evita distracțiile. Timpul liber îl va dedica planificării în amănunt a memorabilului moment în care va aduce acasă bebelușul. Ferească Dumnezeu ca micuțul Capricorn să găsească o saltea nepotrivită pentru structura sa osoasă delicată sau lucrușoarele sale prost așezate prin cameră. Orice mamă de Capricorn simte instinctiv cât ne mult contează pentru pruncul său un context în care toate cele să fie dintru bun început bine gândite.

Sugarul

Micuțul Capricorn nu se va obosi să țipe prea mult sau prea tare, ci doar atât cât să-i atenționeze pe cei care au grijă de el, că are nevoie de ceva. Dar va fi insistent dacă reacțiile la semnalele lui sunt trecute cu vederea mai multă vreme. Mișcările corporale necoordonate, care ni se par atât de amuzante la sugarii care dau alandala din mâini și din picioare, sunt mai precise la Capricorn. El pare să aibă o direcție clară, de exemplu se mișcă astfel încât să ajungă să își sprijine piciorușele de o latură a patului. Odată ajuns în poziția dorită, micuțul e mulțumit și se liniștește.

O problemă frecventă la sugarul Capricorn e că nu se înghesuie să mănânce. Dacă la o masă refuză sânul, n-ar trebui ca mama să insiste sau să-i ofere sticla cu lapte. E felul bebelușului de-a semnaliza că are încă destulă energie de la masa precedentă. Mamele tind să se alarmeze atunci când copilul nu crește în greutate așa cum prevede graficul. Dar graficul nu știe că în cazul Capri­cor­nului, să mănânci când nu ți-e foame e o formă de chin, iar acest program este integrat din naștere în organismul său. Poate părea slăbuț, în comparație cu bebelușii „grași și frumoși”, dar poate fi mai activ și mai atent decât cei ru­bi­conzi. Asta e mai important decât ce spune cântarul. Tulburările de sănătate pot apărea mai degrabă dacă sugarul este îndopat, decât dacă este lăsat să refuze, din când în când, câte-o masă, sau nu con­sumă gramajul stabilit.

Cei mai mulți bebeluși nu au nimic împotrivă să fie luați în brațe și drăgăliți de persoane străine. Bebe Capricorn nu se numără printre aceștia. De aceea e cazul ca, dacă părinții angajează o bonă, apro­­pierea să se facă treptat. Întâi ar trebui să-i vor­bească, apoi să se apropie de leagăn. Îl poate atin­ge ușor, pe mânuțe, iar luatul în brațe ar trebui să decurgă ca o consecință firească a acestor stadii ale apropierii. Un săltat în brațe direct, plin de en­tu­ziasm și cu cele mai bune intenții nu face parte din metodele de abordare pe placul micului Capricorn.

Preșcolarul

Aici este cazul să vorbim despre un fenomen mai puțin obișnuit. În cazul Capricornului, timpul pare să curgă de-a-ndărătelea. Se spune că fiii și fiicele lui Saturn se nasc bătrâni, și asta se poate observa cu ușurință din momentul în care ating vârsta preșcolară. Pornind de la jocuri, vedem că le preferă pe cele care au o structură bine definită și necesită concentrare. Aleg să se joace cu lego sau puzzle, care presupun nevoia de a construi sau a reconstitui ceva și care au un scop final, decât să împingă de colo-colo mași­nuțe sau să îmbrace păpuși. Dar pen­tru că micuțul Capricorn nu participă la asemenea tipuri de jocuri, nu simte că face, real­mente, parte din grup. Ați în­țeles deja că nu e în firea lui să țopăie fără griji de colo-colo, ci că e preocupat, încă de la aceas­tă vârstă, să înțeleagă cum func­ționează mecanismele acestei lumi. Or, acesta este un stres cu ca­re trăiesc adulții, nu copiii de o șchioa­­pă. Poveștile îi plac, desigur, dar nu le înghite pe nemestecate. Va pune întrebări inco­mo­de, cum ar fi: cum de i-au venit bine hainele bu­nicuței lupului cel rău din „Scufița Roșie”? În parc se va da, de exemplu, în leagăn. Ca mulți alți copii. Doar că el nu se dă în leagăn ca să se dea în leagăn, ci încearcă să vadă cât de sus se poate proiecta, fără să amețească. Mai sună ca un joc? Sau ca o expe­riență?

Să nu credeți că părinții Capricornului preșcolar au o viață ușoară, în comparație cu alții. Au, într-adevăr, parte de un copil cuminte, care creează un minimum de probleme de disciplină. În schimb, nu e exclus să apară situații în care micuțul îi discipli­nează pe ei. Mama se poate trezi că el este cel care scoate din buzunar tichetul de reducere, pe care îl căuta disperată în geantă, că i-l înmânează solemn vânzătoarei, explicându-i cu seriozitate: „I-a căzut lui mami când s-a dat jos din mașină, de aceea e murdar la colț”. Și atunci, nu se poate să nu se ițească într-un colț al minții întrebarea: cine e în această situație adultul responsabil?

În anii de școală

Sistemul școlar se cheamă „sistem”, pentru că se desfășoară structurat și sistematic. Foarte pe gustul Capricornului, care are nevoie de repere clare și apreciază un sistem organizat. Dar înainte de-a de­veni mâna dreaptă a învățătoarei sau a diri­gin­telui, el va scruta mai întâi sistemul în care, vrând-nevrând, este introdus. După ce stă o vreme deo­parte, să vadă cum se petrec lucrurile, începe să se implice, mai întâi cu precauție, ca să se asigure că a înțeles cum se cuvine regulile jocului. Capricornului îi plac regulile, pentru că simplifică viața. Dar oricât e el de copil disciplinat, nu se va sfii să remarce ce nu este în ordine. Doar este un semn cardinal, care nu ezită să ia inițiativa, atunci când e cazul. Trebuie însă învățat să se ferească de radicalul „NU”, care îi vine cu mare ușurință pe buze. Pentru că dorește să fie eficient, va fi convins cu ușurință să înlo­cuiască prohibitivul „nu”, cu un refuz mai puțin net sau chiar cu o propunere constructivă. Pentru ca el să prindă încredere în sine și a se simți în largul său în școală, elevul Capricorn are nevoie să fie solicitat pe măsura capacităților sale. Vă aduceți aminte de scena cu tichetul de reducere de la casă? Dacă de la acea vârstă el a dat dovadă de responsabilitate, și încă fără să i-o ceară nimeni, acum simte nevoia să exercite zisa responsabilitate, în mod evident și conștient. Dacă simțul responsabilității și luciditatea sa trec nebăgate în seamă (ceea ce se poate în­tâm­pla tocmai pentru că respectă regulile și este disci­plinat), el riscă să-și piardă senzația de apartenență la grup și să devină pasiv. În schimb, dacă aceste calități sunt remarcate de către factorii educaționali și puse în valoare, el va face treabă bună. Mai mult! Capacitatea sa de a fi obiectiv și simțul respon­sa­bilității pot fi cele care-i determină pe educatori să îl aleagă pe Capricorn să le țină locul și, în 99% din cazuri, nu ajung să regrete alegerea.

Școlarul Capricorn mai are o particularitate. El știe să aprecieze valoarea unui profesor și se va strădui să nu-l dezamăgească, dar nu va confunda talentul pedagogic sau charisma acestuia, cu importanța pe care în ochii lui o are materia respectivă. Dacă la o materie preferată are profesori mai slabi, ambițiosul Capri­corn va studia mai mult pe cont propriu sau își va convinge părinții să-i gă­sească un meditator bun.

În adolescență

În această perioadă a vieții sale, Capricornul are de dus o luptă aprigă între realismul și calmul de care dă do­vadă în viața de zi cu zi, și o neobișnuită pudoare emoțională. Ne așteptăm de la un om realist și calm să-și accepte cu la fel de mult realism și calm, emoțiile. Ei bine, nu se întâmplă așa. La adolescentul Capricorn, procesele emoțio­nale se desfășoară în spatele ușilor închise. Profun­zimea sentimentelor sale este camuflată de un com­portament discret, pudic. Semnalele pe care le dă sunt minimaliste. Asta, în mare măsură pentru că adolescentul Capricorn are un simț al ridicolului cum nu se poate mai pronunțat și se teme că s-ar putea face de râs dacă își exprimă sentimentele când și cum nu e cazul. De multe ori, temerile sale sunt exa­gerate. Mai justificată e în schimb cealaltă spai­mă dominantă a sa, cum că s-ar putea să nu fie în stare să își păstreze controlul asupra emoțiilor. În acest caz, temerea sa este justificată, pentru că sen­timentele sale sunt de o profunzime nebănuită. Dacă cineva se îndoiește, să-l citească pe Capri­cor­nul Eminescu. Nimeni n-ar bănui furtuna emo­țională care îl bântuie când trece pe lângă ființa iu­bită, care ține de braț pe altcineva. Ajuns acasă, are nevoie de ore în șir pentru a putea să-și revină. Vestea bună este că, din primele povești de amor, învață să cons­truiască o strategie. În general, începe prin a-și în­cerca forțele. O face dând semne subtile de seducție. O umbră de zâmbet, însoțită de o în­depărtare rapidă – să nu cumva să fi fost prea mult! O glumă cu dus și întors, trimisă pe mediile de socializare, este deja un gest îndrăzneț pentru el și nu va continua, decât dacă i se răspunde la fel. Pe măsură ce câștigă în­credere în el, arsenalul său amo­ros se îmbogățește, dar rămâne în registrul discret. Poate face mai multe cuceriri decât unii care se străduiesc din greu să-și dobândească o reputație de cuceritor. Dar în fond nu îl interesează cuceririle în sine, ci să găsească pe cineva care să aibă o profunzime emoțională egală cu a lui.

Tânărul adult

Începutul vieții de adult, perioada cuprinsă între 28 și 30 de ani poate fi una exasperantă pentru Capricorn. De vină este pârdalnicul de Saturn, acest mare disciplinator, care ia la puricat: ce-ai făcut până acum? Cât de serios te-ai achitat de obligații? Ai lăsat în urmă copilărismele? Vedeți dvs., unul dintre atributele astrologice ale lui Saturn este cel de „senex”, adică bătrânul înțelept. El își dorește ca mai ales cei guvernați de el, respectiv Capricornii și Vărsătorii, să ajungă la acest statut de înțelep­ciune, dobândită prin experiență. Cel mai intens îi antrenează pe Capricorni. Căci asupra lor domnește singur, cât timp stăpânirea Vărsătorului o împarte cu Uranus. Și cum procedează el? Începe prin a-i încărca cu o grămadă de responsabilități. Capricor­nul nu fuge de responsabilități, care îi dau cumva senzația că participă în mod semnificativ la bunul mers al lumii, dar are (deși rareori o arată) nevoie de recunoaștere. În intervalul pomenit, cei mai mulți Capricorni primesc însă cât de-abia mai pot duce. În plus, recunoașterea meritelor sau promovarea meritată se lasă așteptate. În această situație, soluția pentru junele Capricorn e să încerce să renunțe la așteptări, spunându-și: „Asta e, cineva trebuie să se ocupe și de treburile astea și să le facă cum trebuie. Se pare că eu sunt acel cineva!”. Saturn îl va privi cu bunăvoință și, în timp, vor veni și aprecierile mult așteptate. Odată trecută această perioadă, denu­mită „reîntoarcerea lui Saturn”, Capricornul învață să-și cunoască punctele forte și slăbiciunile, ceea ce îl motivează strașnic să lucreze asupra celor din urmă. Prea strașnic!

Uneori, Capricornul refuză să dea curs unei pasiuni profunde, alegându-și partenerul de cuplu conform unor considerente care pot părea lipsite de suflet. Asta li se întâmplă mai ales celor care au fost profund dezamăgiți de o poveste de iubire în care au investit mult. Acea voce interioară, care-i șop­tește Capricornului să aleagă mai degrabă persoana echilibrată, decât pe cea efervescentă, pe cea cu calități morale înalte, în detrimentul celei înzestrate cu o frumusețe fizică spectaculoasă, dar trecătoare, îl ferește de dezamăgirile la care sunt condamnați, de regulă, marii romantici. Capricornul înțelege că dacă reușește să construiască mai degrabă decât să „consume” o relație, va avea un echilibru la care mulți doar aspiră.

În floarea vârstei

Cel de-al patrulea deceniu de viață al Capri­cornului vine însoțit de răscrucea majoră, de­numită de psihologi „criza vârstei de mijloc”. Momentul este unul definitoriu. Ajunși, cum ar veni, „pe vârful dealului” , cei mai mulți dintre oameni se sperie și încearcă să se întoarcă în trecut, să facă un salt îna­poi către tinerețea ce se înde­părtează tot mai mult. Simp­tomele clasice se regăsesc la băr­batul ca­re-și cumpără o ma­șină sport (de preferință ro­șie) și merge spas­modic la sală, femeia care desco­peră botoxul și implan­turile de tot felul. Nici Ca­pricornii nu sunt scu­tiți de unele tribulații care însoțesc acest rit de tre­cere, dar pentru cei mai mulți dintre ei, lepădarea măș­tii de persoană tânără (când el pe dină­untru era senex de mic copil) vine însoțită de o ușu­rare. Teama de eșec dispare, Capri­cornul realizează că e chiar pri­ceput la ceea ce face. An­goasa care l-a acom­paniat ca o umbră credin­cioasă cedează unei încrederi liniștite. Își folosește mai des umorul sec, neașteptat. Este luat (în sfârșit) în serios. Începe să realizeze avantajele de-a nu fi urcat ușor pe scara succesului, pentru că, în felul acesta, a strâns o experiență care le lipsește celor aparent norocoși, căci s-au bucurat de un succes prematur. Din toată munca, adeseori trudnică, de până acum, Capricornul a reușit să-și construiască o temelie solidă și o credibilitate greu de contestat. După cum am văzut, Capricornului îi place să construiască, să vadă roadele eforturilor sale, iar acum, că simte că are un fundament trainic, se apucă să se dezvolte. Cariera se află în centrul preocu­părilor sale, fie că a ales calea constructorului (că tot îi plăcea să se joace cu lego în copilărie), fie că s-a orientat către drept, finanțe ori s-a dedicat unei vieți de studiu știin­țific. Alegerea înțeleaptă a unui partener de viață îi asigură acum acea respec­tabilitate socială, care joacă un rol atât de important în viața lui. Com­portamentul lui, deși rămâne con­servator, de­vine mai cald și mai relaxat și da, își per­mite luxul de-a se distra… mă rog, așa, capri­cornește, adică mai mult mergând pe la teatru sau concerte de calitate, decât la sindrofii, dar își face realmente timp pentru așa ceva.

Ajuns într-o poziție de autoritate, Capricornul este un șef binevoitor, dar exigent. Poate n-ar strica să facă efortul de-a le explica celor care lucrează în subordinea lui,că își cere sieși foarte mult și de aceea i se pare normal să le ceară și colaboratorilor săi să se achite de îndatoriri cu un înalt profe­sio­nalism. Și poate i-ar fi de folos să le explice mai des care este substratul unor cerințe sau al unor decizii. Astfel, acestora le va veni mai ușor să îi facă pe plac.

La vârsta senectuții

Al șaselea deceniu de viață este asociat, în as­trologia modernă, cu zodia Capricornului. Aceasta este, pentru majoritatea acestor nativi, „vârsta de aur”. Dacă ne uităm prin scrierile antice, putem citi, la Hesiod, de exemplu, că în epoca de aur a ome­nirii, cel care ocârmuia lucrurile era nimeni altul decât Chronos/Saturn. Pe atunci, toate mergeau ca unse. Nu exista boală, pământul dădea roade fără a trebui să fie muncit, și trecerea din viață se asemuia cu căderea într-un somn adânc. Această ipostază ne relevă o fațetă complet diferită a celui care a fost supranumit ulterior „marele malefic Saturn”. Cea a liderului înțelept, căruia îi pasă ca tuturor să le meargă cât mai bine. Iată de ce, ajuns la această vârstă, Capricornul se simte ca și când a ajuns la destinație. Adică întinerește. Nu mai are nevoie să demonstreze nimic nimănui. Dorește în schimb să lase în urma sa ceva din înțelepciunea dobândită prin experiență, dorește ca cei din jurul său să beneficieze pe cât se poate de capacitatea sa de-a face ca lucrurile să se așeze firesc la locul lor. „Senex” se implică acum activ în viața comunității, alegând adesea să o facă anonim sau sub o formă discretă. Asta, dacă nu cumva alege să ocupe o funcție publică sau să intre în politică, pentru că are cu adevărat ceva de spus și dispune și de o reputație care îl îndrituiește să se constituie în exemplu. Această alegere o fac mai ales cei care au profesat dreptul sau și-au dezvoltat afaceri de succes prin forțe proprii.

Dar adevărata vocație a magului (acesta este simbolul esoteric al zo­diei Capricornului) este să devină, asemenea lui Gandalf, din „Stăpânul inelelor”, un spirit călăuzitor, pentru comunitățile cărora le dăruiește din energia și umorul său și pentru care e pregătit să se și sacrifice, dacă e cazul.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian