Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Selecția „Formula AS”

* Stejărel Olaru, „Maria Tănase. Artista, omul, legenda”, Editura Corint (tel. 021/319.47.97), 346 p.

Vocea Mariei Tănase (1913-1963) continuă și va continua să fascineze cu unicitatea ei în cântece – unele culese și prelucrate din folclor, altele cu autori, dar devenite populare – pe care le știu toate generațiile de azi, de la noi. Asemănător cultului lui Eminescu, statutul artistei de idol românesc la feminin, forjat în timp, a fost alimentat cu biografii romanțate, mărturii subiective ale celor ce au cunoscut-o, fabulații admirative în care erau obnu­bi­late zone neconvenabile regimului comunist. Car­tea pe care vi-o recomand azi e cea mai bună, com­pletă și fiabilă biografie a artistei de până acum. Stejărel Olaru e istoric, specializat în cerce­tarea documentelor de arhivă. El nu și-a propus să scrie în genul la modă docu-fiction, ci să umple clivajul dintre legendele persistente și viața reală a Mariei Tănase prin investigații, cu dis­tanța necesară obiectivității. Dar, cum am văzut și în volumul lui de anul trecut, Agen­tul nostru Victor, Stejărel Olaru are un talent special de a-și urmări și povesti subiectul, referind permanent la document și cu un impresionant aparat de note, dar dând întregului o coerență romanescă, fără să „ficțio­nalizeze”. Obiectul cercetării lui prinde viață în chiar lumea în care a evoluat, cu o mulțime de alte personaje și evenimente. Și în cartea de azi avem, pe lângă Maria Tănase, un excepțional portret al Ro­mâniei din secolul trecut, alcătuit fără mani­heisme și judecăți „morale”, din fapte, înscrisuri, fotografii. Cercetarea și povestirea se întrepătrund într-o reconstituire ce relevă și relațiile artistei cu zonele de umbră ale serviciilor secrete (Siguranță, S.S.I., reprezentanți ai spionajului Occidental, Securitatea). Urmărind firul biografiei, istoricul dă în arhive și de alte personaje din anturajul ei cărora le creionează destinele din anii interbelici, ai războiului și apoi ai instaurării comunismului. Personaje care au avut influențe hotărâtoare în cariera ei artistică, de la fetișcana ignorantă de mahala, cu talent nativ șlefuit de Sandu Eliad și Harry Brauner, la vedeta adulată din anii ‘40-’50, sunt aduse la lumină împreună cu o rețea largă de relații și implicări în evenimente, totul sprijinit pe surse arhivistice, unele necercetate până acum. Ceea ce dezvăluie senzațional Stejărel Olaru, pe lângă legăturile Mariei Tă­nase cu lumea spionajului, e libertatea femeii frumoase și pa­sionale, care nu se împie­dică de prejudecăți când se simte atrasă de un bărbat sau când are interes să-l seducă.

Pe lunga ei listă de amanți îl descoperim și pe Eugen Cristescu, directorul S.S.I., la care intervine pen­tru marea ei iubire, jurna­lis­tul francez Maurice Nègre, a­res­tat ca spion în 1941, și pe generalul britanic Greer, venit la București în 1944, și pe Teohari Geor­ges­cu, ministrul de Interne comunist, între alții. Ceea ce nu înseamnă că Maria Tănase ar fi fost scutită ea însăși de interogatorii, urmăriri, turnătorii. Co­roborând toate sursele, Stejărel Olaru umple cu un condei alert și inteligență contururile documentate și învie din detalii – unele inedite – personalitatea ieșită din comun care a fost Maria Tănase.

Nu există comentarii

Răspunde și tu

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian