A făcut vâlvă mare, în plină situație de urgență epidemiologică, aprobarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect de lege care prevedea o autonomie largă a Ținutului Secuiesc. Până să fie reperată de către Senat, „scăparea” deputaților a fost prilejul unei ieșiri publice dure a președintelui Klaus Iohannis. O ieșire suprinzătoare pentru mulți, și prin tonalitate, și prin artificiile de adresare, cu mesaje în limba maghiară, și prin țintele alese, care au bătut dincolo de Parlament, până la Budapesta, la Viktor Orban, care a fost identificat cu nume și prenume ca manevrant al unor jocuri politice de la București. „Este incredibil ce se întâmplă în Parlament! PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, ce înţelegeri se fac în Parlamentul României”, a punctat președintele. Au fost destui care l-au acuzat pe președinte că folosește o falsă temă pentru a ține isonul unui PNL pe care unele sondaje îl văd de ceva vreme în scădere. Alții spun că deschiderea unei teme cu substrat naționalist nu e decât o perdea de fum menită să acopere felul în care autoritățile centrale gestionează criza COVID-19. Foarte bine!, după părerea multora. Orice s-ar spune, e greu de justificat pasivitatea PSD-iștilor, care dețin frâiele în Parlament, față de un proiect de lege al cărui simplu titlu e în măsură să alerteze. Mare maestru al chițibușăriilor procedurale, când vine vorba să-și apere propriile interese, PSD se apără cu argumente atât de subțiri, încât devin muniție în plus pentru Klaus Iohannis.
Apărătorii președintelui, dintre care unii cu bună expertiză în zona diplomatică, argumentează că Iohannis e acoperit cu informații de la serviciile secrete când atacă imixtiunea lui Viktor Orban în problema Ardealului. Nu știm dacă președintele are sau nu informații, dar imixtiunea premierului ungar în Transilvania se vede cu ochiul liber, și nu de ieri, de azi. Ce nu s-a văzut până la ieșirea lui Klaus Iohannis și la declarațiile ulterioare ale ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, a fost tocmai o reacție pe măsură a autorităților române.
Interesat sau nu politic, președintele Klaus Iohannis ne spune, la doar câteva zile după o discuție telefonică „despre pandemie” cu președintele american Donald Trump, că avem o problemă pe axa Budapesta – UDMR – PSD – București. Revine după câteva zile și acuză noi mașinațiuni legislative: „un cod administrativ paralel care prevede obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal”. Ieșirea lui Iohannis nu a fost, deci, una întâmplătoare, cu atât mai puțin o scăpare. Tema e clară, ea se află pe masa de lucru a Cotroceniului după ce, ani de zile, ea nu a existat pentru nici unul din foștii președinți ai României, și nici pentru mai-marii de la București. Prin vocea gravă a lui Klaus Iohannis, Bucureștiul acuză că Viktor Orban taie și spânzură prin Ardeal, cu ajutorul UDMR-ului, care a devenit, practic, subordonat politic Budapestei în ultimii ani, și cu largul concurs al PSD-ului. Acum, că adevărul a fost rostit, atât Guvernul, cât și președintele au datoria să demonstreze că vor și face ceva, nu doar să râcâie cu bâta dincolo de „gardul” Carpaților.
