Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

100 de ani de la Trianon: Viktor Orban și obsesia Ardealului

Harta lui Orban

„A luat sfârşit era celor 100 de ani de singurătate maghiară. Suntem din nou puternici, avem determinare, sun­tem curajoşi, avem putere, avem bani, avem re­surse”. Acesta este moto-ul cu care premierul ma­ghiar Viktor Orban a intrat în anul centenarului Tratatului de la Trianon, care se va împlini astăzi, pe 4 iunie. Orban investește agresiv în comunitatea maghiară din Transilvania, de la presă la fotbal și de la educație la afacerile etnicilor maghiari. Pier­zătoare la Trianon, Ungaria își reface, pas cu pas, influența în spațiul pe care îl deținea înainte de 1918, cu complicitatea dezonorantă a regimurilor ro­mânești din 1989 încoace.

Harta și miliardul de euro

Viktor Orban, într-o discuție cu presa

Dacă, în România, centenarul evenimentului de la Trianon e marcat doar formal, ba chiar cu jenă vădită, pentru Ungaria, Trianonul este o obsesie de fiecare an, de fiecare lună, de fiecare zi. Consfin­țirea, în 2010, la Budapesta, a „Zilei Unității Na­ționale”, avea să fie doar începutul unei lungi serii de provocări față de vecinii Ungariei, stăpânii le­gitimi ai fostelor ei teritorii. Ultima a fost postarea pe Internet de către însuși pre­mierul Viktor Orban, a unei fotografii cu globul pămân­tesc, pe care apărea îngroșată harta Ungariei de dinainte de Trianon, eveniment care a în­cins relațiile deja tensionate cu vecinii.

„Maghiarii din afara gra­nițelor sunt parte a națiunii maghiare”, repetă obsesiv mi­nistrul de Externe de la Bu­da­pesta, Szijjártó Péter, în vreme ce ­gu­ver­nul condus de Viktor Orban trans­formă această afirmație în realitate, intensificându-și influența în zonele cu populație maghiară din regiune. Și nu e vorba doar de propagandă, în care Ungaria a băgat sume impresionante, pe măsură ce se apropia centenarul Trianonului, ci de acțiuni concrete, țintite, programatice, prin care Budapesta se substituie autorităților din țările vecine în care există minoritate maghiară. Numai anul trecut, in­vestițiile Ungariei în Transilvania au depășit 1 mi­liard de euro, asta fără a pune la socoteală sumele alocate educației, culturii sau sănătății!

Strategia: „Nu ne dați, ne facem noi!”

Universitatea Sapientia din Tg. Mures, finanțată de statul maghiar

„Am cerut universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universi­tatea Sapientia. Am cerut televiziune în limba ma­ghiară, nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entități de media. Am cerut ca la Uni­versitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină, în limba maghiară. Am soli­citat, la un moment dat, ad­ministrarea unui stadion în Sfântu Gheorghe, așa cum s-a făcut și în cadrul altor lo­ca­lități. S-a refuzat, a decis gu­vernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest proiect”, declară la postul de radio „Europa Liberă” Aszta­los Csaba, șeful Consiliului Național pentru Com­baterea Discriminării. Un înalt funcționar plătit de statul român ne explica, fără pic de reținere, cum Ungaria preia, în mod indirect, din atribuțiile sta­tului român în Transilvania. După ani buni de vino­vată tăcere a părții române, abia recent, președintele Klaus Iohannis a ieșit cu o replică tăioasă la adresa amestecului lui Viktor Orban în Transilvania. Dar numai vorba nu ajunge pentru a contracara acțiu­nile de forță, de ani de zile, cu investiții masive ale Ungariei în Transilvania.

Provocări fără „mască”

Péter Szíjjártó

Orice prilej este potrivit pentru Budapesta ca să-și dovedească rolul de pu­tere regională și pentru a ac­ționa fără consensul guverne­lor statelor cu mi­no­rități ma­ghiare. Astfel, în contextul epi­demiei de coronavirus, mi­nistrul de Externe al Ungariei, Péter Szíjjártó, se lăuda cu generozitatea Budapestei, care împărțea frățește cele 80 de milioane de măști de pro­tecție primite în cadrul unui acord cu China: „Fie­care maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar”, a spus Szíjjártó, cu referire la cele 2 mi­lioane de maghiari din afara Ungariei. Problema tri­miterii de măști în Ardeal, chestionată de o de­putată a opoziției de la Budapesta, a dus la un dur schimb de replici cu România, al cărei ambasador în Un­garia, Marius Lazurcă, a luat partea deputatei ma­ghiare, într-un mesaj informal.

Bani pentru fermierii maghiari, peste capul României

Întalnire a fermierilor maghiari din Ardeal

Guvernul Ungariei a anunțat, la începutul lunii mai, că va continua programele de susținere a dez­voltării economice a comunităților maghiare din afara granițelor, alocând pentru asta 18,5 miliarde de forinți. Szijjártó Péter, ministrul de Externe ungar, a declarat: „Fiecare membru al națiunii ma­ghiare poate să conteze pe guvern, fie că trăiește în țara mamă sau peste hotare”. Ministerul de Externe de la București susține că „a atras atenția” Un­gariei asupra faptului că „acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferen­țial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, și că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu con­sim­țământul părții române, și fără discriminare în funcție de criteriul etnic”. Dar maghiarii au ignorat partea română, iar Fundația Pro E­co­nomica, în calitate de manager al pro­gramului de dez­voltare economică în Transilvania, pro­gram finanțat de guvernul de la Budapesta, a a­nun­țat, în plină pandemie, că 5.000 de proiecte agricole din județele Mureș, Co­vasna și Harghita au primit o finanțare totală de pes­te 75 de milioane de euro!

Presa maghiară din Ardeal, preluată de Orban

În ultimii ani, Guvernul Ungariei a devenit unul dintre cei mai mari jucători pe piața media din Transilvania, prin in­termediul unei fun­dații care a cumpărat sau finanțează un număr în­semnat de publicații locale. Aso­ciația pentru Spa­­țiul Media Transilvan – ASMT (Erdélyi Mé­diatér Egyesület) a primit 6 milioane de euro în martie 2019, după ce mai primise 4,5 milioane de euro în 2017. Cu acești bani, Asociația Pen­tru Spa­țiul Media Transilvan a cumpărat acțiuni în fir­me editoare de presă scrisă, în radiouri sau tele­viziuni locale. „În acest moment, întreaga pre­să de limbă maghiară din Transilvania este de­pen­dentă de banii trimiși de Viktor Orbán, în condițiile în care criteriile de alocare a fon­durilor sunt la cheremul partidului aflat la gu­vernare în Ungaria, FIDESZ”, afirmă obser­va­tori independenți ai fenomenului din țara vecină, citați de publicația online pressone.ro. (Încă un „detaliu”: proiectul pentru care Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan a primit banii de la Budapesta se numește, provocator, Transilvania 3.0, aluzie la o nouă preluare a Ardealului.)

Ambiții fotbalistice de milioane, în Secuime

Stadionul din Sf. Gheorghe

Echipa de fotbal „Sepsi Sfântu Gheorghe” va avea un nou stadion în această toamnă, care va putea găzdui 8.000 de spectatori. Proiectul se află într-o etapă avansată, tribunele arenei fiind deja ridicate. Costul de 15 milioane de euro al proiec­tului din Ținutul Secu­iesc va fi a­chitat – asta nu mai miră pe ni­meni – de Gu­ver­nul Unga­riei. De aproape 10 ani, din 2012, Viktor Orban investește masiv într-un domeniu foarte drag lui, fotbalul. Și pentru a îmbina utilul cu plăcutul, în sti­lul prag­matic care l-a consacrat pe scena politi­că a lumii, investește și în ridicarea fotbalului din regiuni cu populație ma­ghia­ră din jurul Un­ga­riei. A băgat deja peste 50 de mili­oa­ne de euro în pro­iecte din Slo­va­cia (districtele Komarno şi Du­najska Streda), România (Ținutul Secuiesc) și Ser­bia (Vojvo­dina). Fondurile trec prin Federația de Fotbal din Ungaria și prin Fon­dul „Bethlen Ga­bor”. Orban a mai in­vestit 11 mili­oane de euro și în fotbalul din Miercurea Ciuc, în clubul local și în academia de fotbal din oraș.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian