LOREDANA PANĂ (Centrul pentru Politici Durabile „Ecopolis”): „Impactul poluării asupra sănătății este dramatic”

Pe 30 aprilie, Comisia Europeană a dat în judecată România pentru incapa­ci­ta­tea autorităților de a lua măsuri efi­ciente care să protejeze locuitorii Bucu­reș­tiului de poluarea intensă. Același lucru îl făcuse cu câteva săptămâni în urmă Centrul pentru Po­litici Durabile „Ecopolis”, ce a acționat în jus­tiție Primăria Municipiului București.

„În cazul României, poluarea aerului este responsabilă pentru 25.400 de morți premature în fiecare an”

– Care au fost motivațiile ce v-au împins să faceți acest pas tranșant?

– Vorbim despre calitatea proastă a aerului din București de peste 10 ani, de când am și rea­lizat primul studiu independent pe baza in­for­ma­țiilor transmise de stațiile de monitorizare a ca­lității aerului. Rezultatul ne-a șocat! Or­ga­ni­za­ția Mondială a Sănătății consideră că po­lua­rea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare ce­re­brale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. În cazul Ro­mâ­niei, poluarea aerului este responsabilă pentru 25.400 de morți premature în fiecare an, arată un raport publicat de Agenția Europeană a Me­diului din 2018. Trebuia să facem ceva, și acțio­narea în instanță a rămas singura opțiune după ce autoritățile locale și naționale ne-au ignorat sistematic atâția ani! Drept urmare, în calitate de reclamant, am pornit acțiunea în justiție, împo­triva Primăriei Municipiului București, privind inabilitatea acesteia de a asigura un aer curat pentru cetățenii Capitalei. Primăria Capitalei are obligația să identifice măsuri concrete pentru reducerea poluării și să le implementeze. Din 2018, de când Planul Integrat privind Calita­tea Aerului (PICA) a fost aprobat, Primăria a eșuat constant în a-l pune în aplicare. Totodată, noi contestăm și conținutul planului, în care nu sunt corelate măsurile propuse cu reducerea po­luării. O analiză profundă, efectuată de Ecopolis, a arătat că aproape niciuna dintre măsurile pro­puse în PICA nu respectă cerințele legale de a fi cuantificabile și sunt atât de evazive, încât este imposibil de a le fi evaluat impactul.

– Ce mesaj transmite Comisia Europeană? Darea în judecată a României poate însemna o speranță, sau statul va plăti eventuala amen­dă din bani publici, și politicienii își vor vedea de interesele de grup, ca până acum?

– Comisia Europeană condamnă lipsa de acțiune a autorităților publice încă din 2007, în ceea ce privește calitatea aerului. De luna tre­cută, o nouă procedură legată de noxele produse de trafic a fost demarată de către Comisie, iar în următoarele 4 luni, România trebuie să trimită o serie de planuri pentru diminuarea lor. Potrivit Comisiei Europene, au fost depășite valorile-limită pentru poluarea cu dioxid de azot (NO2) în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timi­șoara. Mesajul transmis de Comisie este foar­te clar, lucrurile trebuie să se schimbe, iar au­to­ritățile să ia măsuri concrete pentru îmbu­nătă­țirea ca­li­tății aerului pentru cetățeni! Amen­darea efectivă este evitată de către Comisie, scopul nu este să pună o povară financiară care tot pe ume­rii cetățenilor ajunge până la urmă, ci să ghideze că­tre un nivel crescut al calității vieții. Apar­te­nen­ța de UE este o speranță pentru Ro­mâ­nia, ne-am asu­mat o serie de prevederi co­mu­ne și, mai de­vreme sau mai târziu, tot va tre­bui să le respectăm.

„Nimeni nu monitorizează emisiile toxice ale gropilor de gunoi”

– Autoritățile au măsluit sau ascuns ani de zile cifrele poluării. Ecopolis, alături de câțiva parteneri, a demarat o foarte eficientă rețea independentă de monitorizare, aerlive.ro. Ce răs­punsuri ați primit, au devenit românii conștienți și interesați de importanța calității aerului pe care îl respiră?

– Am fost chiar și noi surprinși de reacția imediată a oamenilor, încă din primele zile ne-au scris, s-au oferit să ne ajute, ne-au trimis poze cu diverse cazuri de poluare, petiții trimise auto­rităților la care nu au primit răspuns. Este clar că oamenii sunt afectați în mod direct de calita­tea mizeră a aerului din București, și aveau ne­vo­ie de această platformă care să le arate rapid și eficient care este situația. Rețeaua aerlive.ro este disponibilă doar în București deocamdată, însă încercăm să găsim finanțare pentru extin­derea ei la nivel național, mai ales că și alte ora­șe se con­fruntă cu probleme legate de calita­tea aerului. Bra­șovul și Iașiul au probleme foarte mari, însă autoritățile au reușit să fenteze deo­camdată in­fringement-ul european. Rețele de monitorizare cu senzori mici s-au extins rapid la nivel global, și asta, pentru că sunt mai ieftine, iar marja de eroare este acceptabilă. În țările vestice, chiar și autoritățile le folosesc, pot arăta rapid care sunt zonele cele mai poluate dintr-un oraș, iar ad­mi­nistrațiile pot lua măsuri concrete și punctuale. Avantajul lor este că sunt flexibile, transmit datele instant și se pot monta foarte ușor.

– De câțiva ani, bucureștenii sunt hăituiți de o tot mai puternică poluare de noapte, pen­tru care autoritățile nu oferă explicații coe­rente…

– Încă din decembrie, de când am lansat plat­forma aerlive.ro, am sesizat o serie de ano­ma­lii, cum ar fi vârfuri de poluare, timp de 3-4 ore, în special după miezul nopții, dimineața foarte devreme, precum și în weekend-uri. Aces­te in­tervale nu pot fi corelate cu activități eco­nomice, trafic etc. Am primit mesaje de la oa­menii care lo­cuiesc în apropierea gropilor de gu­noi din Bucu­rești și Ilfov, care ne zic că simt miros de fum și suspectează arderi ilegale de de­șeuri, oa­meni ce se plâng că sunt sufocați noapte de noap­te! Sunt foarte multe cartiere rezidențiale construite în vecinătatea gropilor de gunoi, un­de, familiile tinere care s-au mutat la periferia ora­șului, în loc de aer curat, au găsit tot felul de mi­rosuri, copiii sunt afectați, iar calitatea vieții este departe de ce își imaginau. Le-am reco­man­dat de fiecare dată să sune la 112. Este important să punem cu toții o presiune pe autorități, ca ele să reacționeze, într-un final. Gropile de gunoi din jurul Bucureștiului nu sunt considerate ofi­cial o sursă de poluare, motiv pentru care în PICA nu apare nicio măsură legată de acest aspect. Nu există informații oficiale care să ne arate impactul acestora asupra calității aerului. Am cerut atât Ministerului Mediului, cât și Primăriei Capitalei, să analizeze această situație și să vină cu măsuri concrete.

„Nici primăria Bucureștiului, nici Ministerul Mediului, nu-și fac datoria”

– Propun să încheiem cu o recapitulare necesară: care sunt autoritățile statului ce au datoria să protejeze cetățenii de poluare și ce au făcut ele în ultimii ani pentru asta?

– Responsabilitățile privind asigurarea calită­ții aerului din București sunt foarte clare, iar conflictul dintre ministrul Mediului și primarul Capitalei nu a fost decât o pasare a respon­sa­bilității, când, în fapt, niciunul dintre ei nu și-a făcut cu adevărat treaba. Ministerul Mediului, prin instituțiile subordonate, are obligația să mo­nitorizeze calitatea aerului (prin Rețeaua Națio­nală de Monitorizare a Calității Aerului), să ve­ri­fice activitatea agenților economici și auto­rită­ților locale (prin Garda de Mediu), să creeze programe pentru îmbunătățirea calității aerului – finanțate prin Fondul de Mediu. Unul dintre mo­tivele infringement-ului de la Comisia Euro­peană a fost proasta monitorizare a calității ae­rului – multe dintre stații nu funcționează luni în șir. Un alt exemplu de management defectuos este și programul RABLA, finanțat de 15 ani din Fondul de Mediu, fără a avea o dovadă clară a func­ționalității lui. Eliminarea timbrului de me­diu pentru mașinile second-hand din 2017 a dus la îmbătrânirea accelerată a parcului auto din București și la nivel naţional, iar dintre cele 1,4 milioane de autoturisme second hand înma­triculate în România în ultimii trei ani, cam 90% sunt poluantele Diesel. Primăria Capitalei are obligația să alcătuiască un plan concret pentru îmbunătățirea calității aerului (PICA), să pro­pună măsuri cuantificabile (creșterea spațiului verde pe cap de locuitor, realizarea de piste de bi­ciclete, benzi unice pentru autobuze, eficien­tizarea traficului etc.) și să le implementeze în graficul stabilit. Acest fapt nu s-a întâmplat până acum și sunt deja depășite termenele de imple­men­tare pentru multe dintre măsurile propuse de Primărie. Este greu de calculat ce au făcut au­toritățile până acum și, mai ales, unde am fi putut ajunge în cazul în care și-ar fi făcut treaba. Deocamdată, plătim cu propria sănătate pentru deciziile inconștiente pe care aleșii noștri le iau.

Foto: CLAUDIU POPESCU