La final de mandat, după ce patru ani au hăcuit spațiile verzi și au învârtit după bunul plac averi din banul public, primarii Bucureștiului se pregătesc pentru marea lovitură: o invenție urbanistică la marginea legii, numită Plan Urbanistic Zonal Coordonator de sector, ce le permite să mai betoneze câteva zeci, chiar sute de hectare de spațiu verde. Asta, într-un București situat pe ultimul loc între capitalele Europei, la capitolul spații verzi, și pe primul, la poluare! Vestea bună vine din faptul că asociațiile civice, inițiate de cetățeni, au prins tot mai mult curaj și forță de a se lupta cu instituțiile corupte. În această vară, trei asociații civice au reușit să suspende în instanță PUZ-ul sectorului 1, care ar fi permis construcția de blocuri în Parcul Herăstrău și în pădurea Băneasa. Am stat de vorbă cu Dan Milea, directorul executiv al asociației „Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi”.
„Aceste proiecte micșorează dramatic spațiile verzi ale Capitalei”
– Pentru început, o explicație lămuritoare: ce înseamnă PUZ-urile și ce pericol aduc ele în viața orașului?
– Conceptul de PUZ coordonator de sector nu există în lege, el a apărut ca un instrument al primarilor care vor, prin nenumărate derogări, să facă ce vor. Planul Urbanistic General spune clar ce și cum se construiește, doar că, în București, el (PUG-ul) a expirat de zece ani! S-a întocmit în anul 2000 și trebuia refăcut în 2010. În 2013 s-a făcut o licitație pentru realizarea noului PUG, câștigată de un consorțiu internațional, avându-l ca șef de lucrare pe profesorul Florescu de la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București, avându-l ca șef de lucrare pe profesorul Florescu. De șapte ani, i se tot pun bețe în roate, pentru că există „riscul” ca acest plan să fie întocmit corect, iar primarii să nu-și mai poată face jocurile murdare. Toate zonele Bucureștiului, inclusiv cele protejate, sunt mereu agresate, prin derogări de la primării, pe șpăgi uriașe, apar tot felul de blocuri în zonele cu case vechi sau noi. Vă pot da exemple de dezastre urbanistice în fiecare sector, cartiere construite pe terenuri virane, bloc lângă bloc, fără utilități, precum grădinițe, dispensare, linii de transport în comun, spații verzi.
„Nu respectă nimic, pentru că așa au fost învățați, că totul merge, totul e posibil, asta e deviza lor”
– Ce impact au aceste PUZ-uri asupra spațiilor verzi ale Bucureștiului?
– Bucureștiul stă deja foarte prost la acest capitol, iar PUZ-urile diminuează drastic din spațiile verzi! Ar trebui să avem 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, norma europeană, dar aceste PUZ-uri ne aduc într-o zonă foarte periculoasă, de 11-13 metri pătrați. Avem deja infringement pe poluare, iar ei vor să mărească densitatea populației, zonele construibile, și să scadă spațiile verzi. Nu înțeleg ce strategie e asta, cum pot gândi așa. Conform PUZ-urilor, dacă un primar de sector e bun prieten cu un investitor sau are diverse interese, el poate aproba construcții în 15% din parcuri. Va spune că e o oportunitate de afaceri pentru comunitate, încurajează turismul etc., și va trânti un mall în parc. Sau restaurante și terase, ca în Parcul Herăstrău. Iată câteva cifre raportate la anul 2014. Sectorul 5 pierde 41% din spațiul verde, sectorul 3 – 31%, iar pe tot Bucureștiul, dispar 28%, adică 1275 hectare! Și anul acesta, PUZ-ul sectorului 1 ar fi ciuntit 31% din spațiul verde, doar că ne-am găsit noi, trei asociații, să acționăm proiectul în instanță și să îl suspendăm.
– Nu este oare aberant ca Primăria sectorului 1 să accepte un proiect făcut de o firmă care în paralel se ocupă de proiecte imobiliare majore? E ca și cum primarul unui sat și-ar da turmele de oi lupului, să le ducă el la păscut.
– Totul este aberant în această afacere, de la bun început. Proiectele sunt realizate de un om de afaceri apărut din neant, care cu doi ani în urmă avea cifra de afaceri zero, iar acum are zeci de milioane. S-au încălcat toate legile, legea spațiului verde, legea urbanisticii, legea achizițiilor publice. Nu respectă nimic, pentru că așa au fost învățați, că totul merge, totul e posibil, asta e deviza lor. Chiar și după ce au obținut aviz de mediu, au continuat să modifice planurile, ajungând ca în decembrie să treacă pădurea Băneasa și Parcul Herăstrău ca zone construibile! Am obținut suspendarea acestui aviz, iar acum reprezentanții firmei împreună cu arhitectul primăriei pun mari presiuni, sunt atât de disperați să semneze acest proiect în mandatul actualului primar de sector, încât își asumă mari riscuri penale. Primar de sector care nu doar că a aprobat această aberație, dar lansează tot felul de minciuni și se erijează drept salvator al pădurii Băneasa. În cei opt ani de când ne luptăm pe frontul ăsta urbanistic, am înțeles că ei sunt capii răutăților, primarii. Ei au toate instrumentele să impună proiecte benefice comunităților pe care ar trebui să le slujească, însă aplică legea urbanistică cu rea credință, spre folosul unor grupuri de investitori.
„Au venit vreo 50 de oameni și s-a produs așa, o emulație, am zis hai să facem ceva”
– Cum s-a înființat asociația, cum v-ați aruncat în această luptă ce uneori pare cu morile de vânt?
– Eu sunt la bază inginer, până acum opt ani n-aveam nicio treabă cu activismul civic. Dar am simțit nevoia să mă implic, pentru că, efectiv, nu mai suportam să fiu umilit și desconsiderat de autorități. Noi avem niște drepturi, dreptul la un trai civilizat, la o viață mai bună, la aer curat, dar prin urbanismul sălbatic actual, ni se fură aceste drepturi. Am făcut și eu, ca și alți vecini din cartierul Bazilescu, sesizări legate de construcțiile fără autorizație, dar ni s-a răspuns în doi peri. Apoi, într-o zi, am citit pe un mic afiș lipit de un stâlp, că se strâng oameni în fața bisericii din Dămăroaia, pentru a discuta despre urbanism și ilegalități. Au venit vreo 50 de oameni și s-a produs așa, o emulație, am zis hai să facem ceva, să ne asociem, să înțelegem ce se întâmplă. Am luat legătura cu Nicușor Dan de la Asociația „Salvați Bucureștiul”, ei ne-au dat un model de statut, ne-au recomandat avocați de încredere și am pornit la treabă. După muncă, pe timpul și pe banii noștri, studiam legi, vorbeam între noi la telefon, ne sfătuiam. Am început să înțelegem cum merg lucrurile, nu-i atât de greu, unele chestiuni sunt de bun-simț. După ce am insistat de zeci de ori, am început să fim luați în serios de autorități, să ni se răspundă la sesizări. Acum, când oameni din alte cartiere îmi cer un sfat, le spun să se asocieze, una e când doi-trei supărați vor dreptate și altfel vorbești cu primarii, cu dezvoltatorii, cu furnizorii de utilități, ca asociație. Iar atunci când ești bine informat, cunoști legile, nu mai poți fi păcălit, mințit în față. Avem 58.000 de oameni ce ne-au accesat site-ul (ascdbn.ro), am izbutit ca un articol de lege să fie modificat după insistențele noastre, avem satisfacții și împliniri. Dar și dezamăgiri crunte, iar cea mai mare e că procurorii nu își fac fac treaba. După cinci ani în care au urmărit cele 173 de plângeri penale legate de ilegalități urbanistice în cartierul Bazilescu, procurorii au abandonat cazul, pe motiv că nu reprezintă un pericol social. Sigur că nu pare atât de dramatic că s-a ridicat un etaj în plus sau a apărut o clădire fără avize, dar dacă se întâmplă de 170 de ori într-o singură zonă și apar cam aceleași nume și familii implicate, nu te gândești că acolo e un grup infracțional? Procurorii și judecătorii nu au pregătire în domeniul urbanismului, rar își bat capul cu ele, nu par a lua prea în serios aceste cazuri. Politicul nu va rezolva problemele, pentru că mereu se ivesc interese mari. Așa că apărem noi, asociațiile civice, mai cunoaștem legile, avem alături avocați, trimitem semnale către organele de control, către justiție. Iar când a fost nevoie de noi, am reușit să oprim acest PUZ, pentru că, după opt ani, am învățat cum să punem problema, cum să acționăm, în ce moment și cu ce forță. O victorie pentru toate aceste asociații ce încep să aibă un rol tot mai important în viața orașului.