Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SELECȚIA „FORMULA AS”

* Walther A. Prager, „Pelerinul”, Edi­tura „Paralela 45” (tel. 0248/63.31.30), 134 p.

Un scriitor ce se detașează de congeneri mi s-a părut a fi, cu acest microroman, debutantul bucureștean Walther A. Prager. În succinta pre­zentare ni se spune că are 42 de ani, a absolvit două facultăți, Teologie și Filologie, are un doctorat cu o teză despre Platon și a publicat tra­duceri din greaca veche. Deci, o cul­tură clasică solidă, cum foarte puțini scri­itori români de azi mai au (îmi vin în minte Andrei Cornea, Cătălin Pavel, Valeriu Gherghel) și asta se vede de la ale­gerea temei și până la nivelul frazei. Tema ar fi aventura spirituală, aspirația spre mântuire, lupta cu ispitele lumești, urmărită în două narațiuni alternate: una contemporană – un văduv cincuagenar care lasă totul în urmă și pleacă să se călugărească, cealaltă – cu­nos­cuta poveste biblică a patriarhului Abraham și a soției sale Sara, rătăcind în căutarea Pă­mân­tului Făgăduinței. (O coincidență face ca și Ioana Pârvulescu, înzestrată însă cu mai multă imaginație, să fi resuscitat în recentul ei roman, „Prevestirea”, pe care vi l-am recomandat, tot o poveste biblică, cea a lui Iona. Această în­toar­cere spre mituri vete­ro­tes­tamentare ce au stră­bă­tut milenii e poate reve­latoare pentru nevoia noas­tră de valori perene în vre­muri depresive.) Cons­truc­ția romanului „Pele­ri­nul” are un mecanism cam sim­plu, de bicicletă, au­to­rul mutând alternativ greu­tatea pe câte una dintre cele do­uă povești despre că­utare și ră­tăcire. În pere­gri­nările ce­lui ce va deveni fratele Chiril, călugăr cer­șetor căruia oamenii îi atribuie puteri vin­de­cătoare, apare toată mizeria umană – hoți, șar­la­tani, prostituate, bătăuși, preoți ahtiați de bu­nuri lumești, forme ale răului dar și ei „su­flete”, care nu reușesc să-l abată din căutarea lui Dumnezeu. Aventurile prin care trece Chi­ril, lupta lui cu poftele carnale care-l trag îna­poi în lumea comună de jos sunt povestite bine (e drept că, mult mai complex și mai profund, a făcut-o Evgheni Vodolazkin în romanul „Laur”). Așa cum apare în Facerea, povestea lui Abraham din Haran, care primește în vis porunca Marelui Zeu de a porni spre un ținut mă­nos ce-i va fi arătat, odată cu promisiunea că va deveni părintele unui neam mare, deși Sara era stearpă, e în sine senzațională și ro­man­cie­rul nostru nu face decât să relateze în limbaj laic aventurile celor doi soți la curtea Faraonului și prin Canaanul străbătut în lung și-n lat, cu tur­mele și oamenii lor. Și pentru Chiril, și pentru Abraham, încercările prin care trec în călătoriile lor inițiatice au un sens moral și o poezie im­pli­cită, fiindcă ceea ce contează nu e reușita ul­timă, ci însăși căutarea cu emo­țiile ei tari. „Dum­nezeul meu îmi scapă printre de­ge­te și îmi dau seama că nu l-aș putea prinde da­că aș sta pe loc (…). Numai că nu-mi pot în­țe­­­lege fuga, la fel cum Dumnezeu nu este de în­țeles. Înnod neînțelesuri”, spune Chiril. Iar Sa­­ra cea stearpă, înainte de a naște la 97 de ani, se îndoiește că bărbatul ei mai pricepe ceva pe mă­sură ce trec anii peregrinării lor, deși e con­vins că lui anume îi vorbise Dumnezeu. Pă­mân­tul Făgăduinței – pare să spună ro­man­cierul – e fertil nu în lumea exterioară, ci în min­­tea ce­lor care își cred visele. Viziunea de­loc purita­nă, deloc habotnică a lui Walther A. Prager, plă­ce­rea lui de a povesti fără să demonstreze și să plic­tisească fac din Pelerinul o apariție remarcabilă.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian