DEZASTRU ECOLOGIC – Schimbările climei nasc drame

– Frumoasa noastră Planetă Albastră e bolnavă de poluare. Dacă nu se vor aplica tratamente urgente, va ajunge la intubare cu oxigen. Schim­bările climatice amenință să devină mortale –

„Vara Neagră” din Australia

– Trei miliarde de animale afectate de incendii –

Potrivit publicației americane „The New York Times”, Australia a avut parte de cel mai fierbinte și uscat an de când se fac măsurători. Iar una dintre cele mai dramatice urmări au fost incendiile de ve­getație care au mistuit până la 19 milioane de hec­tare de pădure. Iar printre principalele victime ale dezastrului botezat „Vara Neagră” s-au numărat ani­malele. Cifrele sunt înspăimântătoare. Raportul final privind impactul incendiilor de vegetaţie, realizat de organizaţia australiană „World Wide Fund for Nature”, afirmă că incendiile au afectat aproa­pe trei miliarde de animale. Majoritatea lor au murit, altele au suferit arsuri ori și-au pierdut habitatul. Se estimează că între cele trei miliarde de animale afectate de incendiile din „Vara Nea­gră” s-au numărat aproximativ 2,46 miliarde de reptile, 143 de milioane de mamifere și 181 de mi­lioane de păsări.

O îngrijorare deosebită a stârnit-o numărul uriaș de koala afectați de incendii, în condițiile în care acest marsupial din Australia se afla deja pe cale de dispariție. Potrivit datelor furnizate de „World Wide Fund”, peste 60.000 de koala au fost uciși de incendiile de vegetație. Din fericire, organizația are un plan pentru a salva această specie și a dubla până în 2050 numărul drăgă­lașelor animale din estul Australiei. În cadrul ambițiosului proiect inti­tulat „Koa­las Forever” („Koala pentru totdea­una”), se va încerca refacerea zonei îm­pădurite distruse în incendii. Reprezen­tan­ții organizației și-au pro­pus să folo­sească drone pentru a împrăștia semințe de eucalipt și a crea un soi de coridoare pentru Koala, care se hrănesc cu frun­zele acestui arbore. Organizația austra­lia­nă intenționeză totodată să înființeze un fond cu ajutorul căruia să-i încurajeze pe proprietarii de terenuri să creeze cât mai multe zone sigure pentru koala.

Și munții se dărâmă!

– Alpii o iau la vale –

Sub efectul încălzirii climatice, până și munții încep ușor-ușor să se descompună, alunecările de teren din întreaga lume fiind din ce în ce mai frec­vente. În India, se estimează de pildă că nu mai puțin de 12% din suprafața țării este predispusă la alunecări de teren – adică circa 420.000 de kilo­metri pătrați (mai mult decât teritoriul întregii Ro­mânii). Potrivit unui studiu citat pe pagina de inter­net a NASA, este de așteptat ca ploile tot mai abun­dente și dese provocate de încălzirea climatică să cauzeze mai multe alunecări de teren și în re­giunile muntoase înalte din China și Tibet. Pentru regiunea de graniță dintre China și Nepal, cercetă­torii esti­mează că ponderea alunecărilor de teren va crește în perioada următoare între 30% și 70%. Alpii sunt și ei afectați. Cel mai cunoscut vârf, Matterhorn, este în pericol să se dezintegreze, motiv pentru care cercetătorii mo­ni­torizează atent situația, dintr-un laborator aflat la 3.500 de metri altitudine, în în­cer­carea de a sta­bili cât mai din timp dacă există riscul producerii unei alunecări majore de teren. Căderile de piatră din Alpi au devenit și ele tot mai dezastruoase, pe măsură ce permafrostul care ținea stâncile în loc ca un soi de ciment natural a început să fie afectat de tempera­turile din ce în ce mai ridicate. Printre zonele cele mai afectate este masivul Mont Blanc din Alpii francezi. Recent, a avut loc o cădere de pietre care a dizlocat aproxi­mativ 50.000 de metri cubi de rocă amestecată cu gheață. Încercând să estimeze vechi­mea gheții, cercetătorii au folosit metoda datării cu carbon, aflând astfel că ea rezistase neatinsă mii de ani pe culmile masivului Mont Blanc, până să-i vi­nă de hac temperaturile înalte din ultimele decenii.

Topirea ghețarilor a atins noi niveluri-record

Veștile proaste privind topirea ghețarilor s-au ținut lanț încă de la începutul anului 2020, care a debutat cu cea mai caldă lună ianuarie din ulti­mii 141 de ani. Iar în februarie, presa din lumea întreagă a relatat un fapt izbitor: în data de 6, tem­peraturile din Antarctica atinseseră exact aceeași valoare ca cele din Los Angeles: 20,7 grade Cel­sius! În aceeași zi, după cum avea să anunțe ulte­rior NASA, insula Eagle, situată în apropiere de Argentina, a pierdut aproximativ 20% din acumu­larea sezonieră de zăpadă. „Nu am văzut niciodată până acum gheaţa topindu-se atât de rapid în Antarctica”, a afirmat glaciologul Mauri Pelto, într-un comunicat de presă al NASA.

Temperaturile neo­biș­nite au afectat și cei mai mari ghețari din lume: Pine Island și Thwai­tes, care contri­buie împreună cu apro­xi­mativ 5% la creşte­rea globală a nivelului mă­rii. Cercetătorii esti­mea­ză că topirea completă a ghețarului Thwaites, care are o suprafață aproape la fel de mare cu cea a Marii Britanii, ar duce la crește­rea nivelului mărilor și ocea­nelor cu circa trei me­tri, motiv pentru care a fost poreclit „ghețarul Apoca­lipsei”. Dacă el pierdea în anii 90 puţin peste 10 miliarde de tone de gheaţă pe an, astăzi pier­derea se ridică la peste 80 de mi­liarde de tone. Ritmul accelerat al topirii nu are însă de-a face doar cu temperatura ridicată a aerului.

Pandemia protejează clima

– Emisiile de CO2 au scăzut în mod spectaculos –

Emisiile globale de dioxid de carbon au scă­zut în 2020 cu 2,4 miliarde de tone, înregistrând o re­du­cere de 7% față de anul precedent, se arată într-un raport publicat în decembrie în revista „Earth System Science Data”. Cea mai mare scădere a emisiilor de CO2 a fost înregistrată de Statele Unite (12%), urmate de Uniunea Euro­peană (11%), India (9%) și China (1,7%). Pe du­rata ca­ran­tinelor impu­se în luna aprilie din cauza pande­miei cu corona­virus, emisiile scăzuseră cu 17%, dar apoi au cres­cut din nou, apropiindu-se de valo­rile din 2019.

Reducerea emisiilor de CO2 – cea mai mare înregistrată în istorie – a fost determinată indirect de pandemia cu noul coronavirus, care a condus între altele la restrângerea transportului terestru și aerian. Emisiile provenite de la automobile și avi­oa­ne s-au redus la jumătate față de 2019, în perioa­da de apogeu a restricțiilor anti-Covid din aprilie. În decembrie 2020, scăderea înregistrată a fost de circa 10% în cazul automo­bilelor și de 40% în ca­zul transpor­tului aerian. O scădere a fost înregis­trată și de activitatea in­dustrială, care s-a redus în unele țări și cu 30%, din cauza restricțiilor im­puse în perioa­dele de carantină. Dar, deși emi­siile au scăzut, cercetă­torii au ținut să atențio­neze că este foarte pro­babil ca ele să crească din nou în 2021 și au făcut apel la guvernele lumii să facă eforturi cât mai consistente pentru a contracara această tendin­ță. Printre măsurile sugerate de specialiști se numă­ră susținerea producției de mașini electrice și ener­gie regenerabilă ori încu­rajarea deplasării cu bi­cicleta sau mergând pe jos, în zonele urbane.

Un rol important l-ar putea juca și schimbarea de atitudine a unor mari poluatori, precum Statele Unite și Uniunea Europeană. Liderii UE au conve­nit de pildă, la reuniunea din decembrie 2020 a Con­­siliului European de la Bruxelles, să reducă emi­siile de carbon până în 2030 cu nu mai puțin de 55%.

Ce ne așteaptă în 2021

– Ne-ar putea răcori La Niña! –

Oamenii de știință de la institutul meteorologic al Marii Britanii cred că 2021 va intra, și el, în to­pul celor mai fierbinți ani. Specialiștii estimează că temperatura medie va fi cu circa un grad mai ridi­cată, 2021 urmând a fi al șaptelea an la rând în care ne vom afla în aceas­tă si­tuație. Totuși, 2021 se anun­ță ceva mai rece de­cât 2020, fapt care i se da­torează exclusiv fenome­nului La Niña, despre care este de așteptat să reducă temperaturile de la supra­fața oceanelor cu 1-2 gra­de. „Grație influ­en­ței ac­tualului fenomen La Niña, este puțin probabil ca tem­peratura globală a anului 2021 să fie una re­cord, dar din cauza încălzirii globale, va fi, totuși mult mai cald decât în alți ani, când s-a produs La Niña”, a declarat profesorul universitar Adam Scaife, șef al departamentului care se ocupă de prognozele pe termen lung din cadrul institutului me­teorologic britanic. „El Niño este al doilea cel mai important factor în determinarea temperaturii Pământului, dar el este pur și simplu micșorat de efectul pe care îl are creșterea concentrației gaze­lor de seră din atmosferă”, a explicat cercetătorul.